Copii. Aniversări. Petreceri. Aaa, aici este problema. Pentru că aşa cum menţionează Slate într-un articol, câteva baloane, un tort făcut în casă şi nişte jocuri de-a Surpriza din cutie – sau, în cazul meu, tată îmbrăcat în magician încercând să ne încânte cu trucurile sale – nu mai sunt suficiente. Chiar şi cele mai tari petreceri de pe vremea mea (cele de la McDonald, ce ziceţi?) sunt acum demodate.
Să fiu sinceră, “petrecerile extravagante pentru copii” reprezintă un subiect la care nu mă gândisem înainte de a citi acel articol. Dar apoi am înţeles. Rudele mele mai tinere mergeau la petreceri unde se înregistrau cântând şi aduceau acasă CD-ul personal; unde arme Nerf erau oferite pentru distracţie; unde aveau loc adevărate şedinţe de machiaj. Şi în cazurile extreme de care mai auziţi, petrecerile au loc în staţiuni de schi, implică plimbări cu limuzina sau au loc acasă, dar este chemat un stilist scump. Şi nu este vorba de tineri de 21 de ani, ci de pitici.
Ce se întâmplă? Este vina părinţilor sau a copiilor? Iată ce cred eu că se întâmplă:
Părinţii presupun că toată lumea face aşa:
Să fim serioşi – nu pot să cred că sunt singura care a văzut cel puţin 10 torturi Frozen anul acesta. Dacă părinţii nu stau să se întrebe în legătură cu extravaganţa sau necesitatea unei anumite componente a petrecerii şi dacă şi-o pot permite, cine poate să-i oprească?
Se doreşte evidenţierea că bun părinte:
Cred că nu se întâmplă intenţionat, dar o petrecere aniversară este o ocazie de a dovedi cât de buni sunt părinţii. Este locul în care aceştia îşi pot manifesta afecţiunea în public şi, dacă vreţi, unde generozitatea şi distracţiile exclusiviste sunt considerate măsură pentru dragostea faţă de copil. Şi niciun părinte nu vrea să nu puncteze la acest capitol!
Copiii cer acest lucru:
Copiii sunt grozavi, dar foarte mulţi sunt răsfăţaţi zilele acestea. Ei se aşteaptă la multe chestii şi, văzând că alţi copii le au, le vor şi ei – sau mai multe, mai bune. Este puţin probabil ca după ce au fost la petrecerea unui prieten care a avut loc în parc să vrea să stea acasă la propria petrecere.
Arată mai bine pe reţelele de socializare:
Cine va primi mai multe Like-uri pe Facebook – nişte copii purtând coifuri de petrecere sau copilul tău de cinci ani în fata bufetului de dulciuri aranjat profesional şi a unui castel săltăreţ? Trist, dar adevărat.
O întrebare la care puteţi să vă gândiţi: reprezintă toate acestea ceva rău? Este aşa de rău să vrei să creezi amintiri ale aniversarilor copilului, să cheltui un pic mai mult pentru aceste zile speciale? Să fiu sinceră, nu pot judeca niciun părinte şi fiecare familie are propriul buget. Dar eu cred că sunt lucruri mai importante pentru copil decât petrecerile extravagante. Cât timp copilul este iubit şi îngrijit şi părinţii au cele mai bune intenţii, discuţia despre o petrecere mare este irelevantă. Ce ziceţi?
