„Bucură-te Marie, Domnul este cu tine!”
Sărbătoarea hramului este un moment de bucurie în viaţa unei comunităţi, când Dumnezeu revarsă harul şi binecuvântarea Sa din belşug. Seminarul Arhieparhial Major „Buna Vestire” din Blaj, a avut bucuria de a-l avea în mijlocul comunității pe Preasfinţitul Părinte Claudiu Lucian Pop, Episcopul Curiei Arhieparhiei Majore, care a slujit miercuri, 25 martie a.c., în Catedrala greco-catolică „Sfânta Treime” din Blaj. Alături de înaltul ierarh a celebrat părintele vicar mitropolitan Ioan Fărcaș, părintele rector al seminarului Florian Guțiu, dar și un sobor de preoţi profesori ai seminarului teologic, invitați pentru această frumoasă celebrare.
În cuvântul său de învățătură, Preasfinţitul Claudiu a făcut o frumoasă paralelă între Eva și noua „Eva” care este Fecioara Maria : „...vedem în cartea Facerii că Eva care vorbește cu șarpele ascultă mai mult cuvintele acestuia decât cuvintele lui Dumnezeu, crede mai mult promisiunile șarpelui. În evanghelia de astăzi vedem o nouă Eva, pe Maica sfântă care vorbește cu arhanghelul nu cu ispititorul ... Buna vestire este exact opusul păcatului strămoșesc fiindcă în secena de la început, totul se termină cu neascultarea lui Eva, aici totul se încheie cu cuvintele Maicii sfinte:„iata roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”, în primul moment Eva se desparte de Dumnezeu și Adam împreună cu ea, aici noua Eva acceptă voința lui Dumnezeu”, să avem tăria să spunem nu ispitei și să spunem „fie mie după cuvântul tău” așa cum Preasfințitul a scos în evidență: „Când noi spunem lui Dumnezeu: fie mie după cuvântul tău, Dumnezeu spune fie ție după credința ta” și aici se întâlnesc cele două voințe, a noastră de ascultare față de voința lui Dumnezeu, ...De atâtea ori medităm fără să ne dăm seama acest mister al buneivestiri, atunci când spunem: „Bucură-te Marie”,știind că Maria este Maica noastră, este ca și cum ne-am spune și nouă bucură-te și tu ca fiu al Maicii sfinte, bucuria este caracteristica creștinilor..., iar când spunem „Domnul este cu tine” ne aducem aminte că Dumnezeu este cu noi prin Maica sfântă. Când Maica sfântă spune fie mie după cuvântul tău, Dumnezeu se întrupează în Maica sfântă, deci Domnul este cu ea și devine Emanuel, adică Dumnezeu cu noi.”
Preasfinţitul Claudiu a subliniat necesitatea bucuriei pentru orice creştin. Pe urmele Maicii Sfinte toţi creştinii se împărtăşesc din mesajul Arhanghelului Gavril, cel care îi spune Maicii Sfinte „Bucură-te!”; o bucurie ce nu depinde de lucrurile şi situaţiile acestei lumii, ci de prezenţa lui Dumnezeu în această lume: „...Maria prin arhanghelul Gavril, prin voința lui Dumnezeu ne aduce aminte că Dumnezeu este cu noi, acest motiv este unul de bucurie, ne bucurăm că dincolo de situația în care trăim există o providență, o iubire, o îndurare a lui Dumnezeu, la aceasta să medităm, acesta să fie motto-ul nostru zilnic atunci cand spunem: „Bucură-te Maria, Domnul este cu tine!”.
Părintele rector Florian Guțiu a mulţumit atât Preasfinţitului Părinte Claudiu şi oaspeţilor pentru bucuria de a fi în mijlocul comunităţii.
Scurt istoric al seminarului teologic din Blaj
Învăţământul teologic superior, în mod deosebit cel pastoral, are o lungă tradiţie în Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică. Primele instituţii de învăţământ teologic sistematic în limba română au fost întemeiate de ierarhii greco-catolici încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea.
La 18 octombrie 1754 episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a deschis la Blaj trei şcoli sistematice româneşti, între care şi Seminarul din Mănăstirea Sfintei Treimi. Întrucât la această instituţie de învăţământ se puteau înscrie şi persoane care nu doreau să urmeze neapărat o carieră clericală, episcopul Petru Pavel Aron a înfiinţat în 1760 tot la Blaj un nou Seminar în Mănăstirea Bunei Vestiri, destinat formării exclusive a tinerilor călugări şi a tinerilor care doreau să devină preoţi. Aceste două Seminarii vor fi unificate în anul 1773 de episcopul Grigorie Maior. Seminarul eparhial a fost desfiinţat în urma măsurilor reformiste ale împăratulului Iosif al II-lea care prin Decretul din 25 martie 1783 a creat Seminariile centrale din Eger şi Lviv, desfiinţându-le pe cele diecezane; ca urmare, studenţii blăjeni au fost trimişi la Seminarul central din Lviv (Ucraina) începând cu anul 1784. Împăratul Leopold al II-lea a retractat o parte a măsurilor iosefine, inclusiv cele legate de învăţământul teologic greco-catolic prin Decretul din 20 mai 1790. Astfel, în 1791 se redeschide Seminarul diecezan din Blaj care, după 1854, devine arhidiecezan. În perioada interbelică Seminarul din Blaj devine Academie Teologică, primind în 12 august 1932 din partea Ministerului Instrucţiunii dreptul de a acorda licenţa în teologie, adică o diplomă universitară recunoscută de Statul Român.
Timp de două secole, învăţământul teologic greco-catolic din Blaj şi-a câştigat un prestigiu imens prin contribuţia pe care profesorii şi studenţii săi şi-au adus-o la formarea culturii româneşti moderne. Corifeii Şcolii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior -, generaţia de la 1948 - Simion Bărnuţiu, George Bariţiu şi Timotei Cipariu -, generaţia celor care s-au apropiat de anul 1918 - Augustin Bunea, Alexandru Grama, Ioan Micu Moldovan, Vasile Suciu şi mulţi alţii, au scris pagini esenţiale în devenirea spirituală, naţională şi culturală a neamului nostru.
După instaurarea regimului comunist în România, Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii prin Decretul 358/1948. De aceeaşi soartă a avut parte şi Academia Teologică din Blaj: instituţia a fost desfiinţată iar preoţii profesori au intrat în temniţele comuniste. Cu toate acestea, în perioada 1950-1989, Biserica Română Unită s-a reorganizat în „catacombe”, reuşind chiar să pună bazele unui sistem secret şi eficient pentru formarea unei noi generaţii de preoţi. Candidaţii la preoţie urmau astfel o perioadă serioasă de studii, fiind îndrumaţi de episcopii eliberaţi din închisoare şi de foştii profesori ai Academiei Teologice.
După evenimentele anului 1989, Biserica Română Unită este recunoscută oficial prin Decretele 9/1989 şi 126/1990. Academia Teologică îşi reîncepe activitatea ca Institutul Teologic de Grad Universitar cu durata de studii de 4 ani începând cu anul universitar 1990/1991 în baza Hotărârii Guvernamentale Nr. 1221 din 22 noiembrie 1990. Anul 1999 marchează integrarea Institutului în Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, transformându-se în Departamentul Blaj al acestei Universităţi şi oferind în continuare specializarea teologie pastorală.
Text și foto: Petrișor – Adrian Gherghel
