Peste 70% dintre români resping publicarea în presa a unor caricaturi cu profetul Mahomed, cu Isus Christos sau personaje biblice. Concluzia aparţine Barometrului Inscop-Adevarul realizat de Inscop Research, după atentatele teroriste de la Paris. Doar 9,1% dintre persoanele chestionate susţin necondiţionat publicarea caricaturilor cu profetul Mahomed, în virtutea dreptului la libera exprimare, în timp ce numarul non-raspunsurilor este foarte mare - 19% dintre romani evită să se pronunţe asupra subiectului, au precizat autorii sondajului.
Inscop Research a publicat rezultatele celui mai recent barometru, realizat la comanda cotidianului "Adevarul" in perioada 5-10 februarie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.065 persoane si este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosit a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor, explică autorii barometrului.
Principalele rezultate ale barometrului:
Autorii barometrului precizează că "românii au o raportare conservatoare la religie, dar o raportare conservatoare echitabilă - procentul de respondenţi care s-ar opune publicării unor caricaturi pe teme religioase jignitoare pentru comunitatea creştină este relativ similar cu procentul celor care s-ar opune publicării unor caricaturi echivalent jignitoare pentru comunitatea musulmană".
"S-ar putea invoca faptul ca raspunsurile la aceste două intrebari au fost ghidate de ceea ce publicul a perceput a fi dezirabilitatea socială: să nu 'râzi' de valorile fundamentale ale unei comunităţi. Se poate ca răspunsurile să fi fost ghidate si de o asemenea tendinţă catre ceea ce este considerat a fi 'dezirabil social', dar nu trebuie ignorat faptul că opţiunea de menajare a sensibilitaţilor religioase este extrem de puternică (peste 70% în ambele cazuri prezentate în întrebări)", spun aceştia.
Potrivit autorilor, "în alte ţări europene, mult mai secularizate, probabil că dezirabilitatea socială recomandă un echilibru mai mare intre libertatea de exprimare si sensibilitaţile religioase ale unei comunitaţi sau a alteia".