Colegiul Sfântul Atanasie în inima Romei

de Manuel Nin

Istoria de 5 secole a unui colegiu mereu aproape de Biserica Greco-Catolică

În fiecare an în data de 2 mai este sărbătorit Sfântul Atanasie cel Mare, arhiepiscopul Alexandriei din 329 şi până la moartea sa în 373, o perioadă destul de agitată pentru istoria creştinismului, arhiepiscopul Atanasie fiind forţat să plece în exil de mai multe ori.

În cel de-al doilea exil al său se refugiază la Roma (339-346), iar 11 secole mai târziu Papa Grigore al XIII-lea a dorit să cinstească memoria marelui patriarh dedicându-i o biserică în centrul urbei.

În 13 ianuarie 1576 este dată o bulă papală prin care se întemeiază Colegiul Grec din Roma cu scopul de a veni în ajutorul celor din orient care, după prăbuşirea Imperiului Bizantin, aveau nevoie de un loc în care să se formeze intelectual, uman şi teologic, întrucât centrele educaţionale din fostul imperiu erau distruse. Din 1624 acest Colegiu va fi rezervat doar celor care doresc să devină preoţi sau călugări.

Tot din secolul al XVI-lea provine tradiţia, stabilită printr-un motu proprio, ca la Sfintele Liturghii solemne celebrate de Papa citirea din Apostol şi din Evanghelie în limba greacă să fie rezervată studenţilor din acest colegiu.

De-a lungul secolelor Colegiul Sf. Atanasie a fost sub păstorirea mai multor ordine religioase, iar de mai bine de 100 de ani este încredinţat Ordinului Benedictin (din 1897, iar din 1919 exclusiv benedictinilor din Belgia).

În prezent în acest Colegiu, care este de fapt un seminar major, locuiesc seminarişti care provin din diverse Biserici Orientale catolice: melchiţi, italo-albanezi, maghiari, români (în prezent sunt 2 seminarişti români, iar în anul universitar 2011-2012, pe perioada lucrărilor de restaurare de la Colegiul Pio Romeno din Roma, Colegiul Atanasie a oferit găzduire altor 5 români bursieri ai Vaticanului), bulgari, sârbi, ucraineni, precum şi greci de rit latin care aparţin de Congregaţia pentru Bisericile Orientale.

De-a lungul secolelor în acest Colegiu au fost găzduiţi seminarişti români care aveau să devină stâlpi ai Bisericii Greco-Catolice din România, dintre care îi amintim pe P.S. Vasile Aftenie, P.S. Ioan Suciu şi pe P.S. Tit Liviu Chinezu, 3 dintre cei 7 episcopi greco-catolici care au murit în urma persecuţiilor regimului comunist şi pentru care s-a deschis un proces de beatificare ce se judecă la Roma.