"În această zi, aș dori să fac să răsune cu forță un cuvânt foarte drag nouă: pace", le-a spus Papa Francisc membrilor Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun. Tema păcii a fost prezentă de-a lungul întregului discurs rostit luni, 12 ianuarie a.c., în cadrul întâlnirii de început de an cu membrii corpul diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun pentru a adresa mesaje de felicitare şi a schimba câteva reflecţii. Întâlnirea a avut loc în cursul dimineții în Sala Regia din Palatul Apostolic.
Reflecția Pontifului a atins un amplu evantai de aspecte caracteristice pentru umanitatea timpului nostru, de la cultura debarasării și formele de sclavie moderne până la situații de conflict, incluzând conflictele din Ucraina, Orientul Mijlociu, Irak și Siria și oferind totodată o reflecție asupra dramaticului fenomen al terorismului. Din discurs nu au lipsit considerațiile privind conflictele din țările africane, inclusiv crima oribilă a violențelor sexuale uzate ca arme de război și problema îngrijirii cu demnitate a bolnavilor de Ebola. De asemenea, reflecția Papei a atins tema refugiaților și a migranților, a muncii și familiei, amintind de asemenea de călătoria apostolică în Sri Lanka și Filipine, între 12 și 19 ianuarie a.c.
În reflecția sa, Sfântul Părinte s-a inspirat din icoana Nașterii Mântuitorului de Andrej Rublëv, în care pictorul rus îl înfățișează pe Pruncul Isus depus nu într-un leagăn, ci într-un mormânt, pentru a lega Crăciunul de Paște și a sugera că "alături de primirea plină de bucurie a noii vieți" se află "întreaga dramă ce-l are ca obiect pe Isus", dramă ce culminează cu moartea pe cruce.
Papa a amintit totodată că istorisirile despre nașterea lui Isus evidențiază totodată "inima împietrită a umanității" care are reușește cu greu să-l accepte pe Isus. Și în zilele noastre, a spus, există o pornire a refuzului care ne unește și care ne determină să nu-l privim pe aproapele ca pe un frate de acceptat". Este vorba – a atras atenția - "de o mentalitate care generează acea cultură a debarasării care nu exclude pe nimeni și nimic", sfârșind prin a produce "violență și moarte". Avem un trist ecou – a subliniat – în numeroase fapte de cronică zilnică, nu în ultimul rând tragicul masacru petrecut la Paris acum câteva zile. Din acesta, a evidențiat, se ivește o umanitate rănită și sfâșiată continuu de tensiuni și conflicte.
Pontiful s-a oprit în special asupra figurii caracterizată de cruzime a regelui Irod care, simțindu-se amenințat de Pruncul Isus, poruncește să fie uciși toți copiii din Betleem. La acest punct al discursului, Pontiful s-a referit la Pakistan unde, cu o lună în urmă, peste o sută de copii au fost uciși cu o ferocitate fără precedent.
Din discursul adresat membrilor Corpului Diplomatic, acreditați pe lângă Sfântul Scaun, nu a lipsit reflecția asupra dramaticului fenomen al terorismului, despre care a spus că "este consecința unei culturi a debarasării aplicată lui Dumnezeu". De fapt, a continuat, fundamentalismul religios, chiar înainte de a-i respinge pe oameni prin oribile masacre, îl refuză pe Dumnezeu însuși, retrogradându-l la un simplu pretext ideologic. În fața unei astfel de "agresiuni injuste" care lovește creștini și alte grupuri etnice și religioase necesită un răspuns unanim care, în contextul dreptului internațional, să se stopeze răspândirea violențelor, să restabilească concordia și să însănătoșească rănile profunde provocate de conflictele care se succed.
