Calendarul carmelitan prevede sărbătorirea Sfântului Ioan al Crucii pe 14 decembrie. La Schitul de la Stânceni, pe lângă celebrarea liturgică specifică pomenirii sfântului, momentul a fost marcat printr-o conferință a maicii Éliane cu titlul: Sfântul proroc Ilie, arhetipul monahului și Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahilor.Textul conferinței este pregătit pentru un simpozion despre Sfântul Antonie cel Mare, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, ce va avea loc în ianuarie 2015.
Prezentarea de la Schitul carmelitan se poate înscrie în contextul activităților dedicate anului vieții consacrate, dorit de Sfântul Părinte Papa Francisc, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la promulgarea decretului Perfectae caritatis, despre reînnoirea vieții religioase, a Conciliului Vatican al II-lea. În acest sens, Papa spune: ”Pe parcursul acestui an ar fi potrivit ca fiecare familie carismatică să-și amintească de începuturi și de propria dezvoltarea istorică, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu care a oferit Bisericii multe daruri ce o fac frumoasă și pregătită pentru orice lucrare bună” (Lettre apostolique du Pape Françoise à tous les consacré à l`occasion de l`année de la vie consacrée / www.vatican .va /).
Alăturarea celor doi sfinți, prezenți în diferitele tradiții creștine, este întru totul naturală în prezentarea maicii Éliane, un specialist care a aprofundat subiectul, rezultatele cercetării reflectându-se în cărțile publicate, din care amintim: Éliane. POIROT, Proorocul Ilie, arhetipul monahului, ed. Anastasia, Bucureşti 1999; Éliane. POIROT, Les prophètes Élie et Élisée dans la littérature chrétienne ancienne, Brepols/Bellefontaine, 1997; Éliane POIROT, Ilie, Elizeu, Profeţi ai Carmelului, Sapientia, Iaşi 2007; Éliane POIROT, Saint Antoine le Grand dans L`Orient chrétien, dossier littéraire, hagiographique, liturgique, iconographique en langue française Peter Lang, 2014 (carte care poate fi achiziționată la schit).
Sfântul profet Ilie este prezentat ca un arhetip al monahului prin modul său de viață, consacrată Dumnezeului celui viu (cf. 3Rg. 17,1), o viață în care se regăsesc elementele esențiale specifice monahismului atât în răsăritul creștin cât și în apus: retragerea în pustiu, celibatul, postul, sărăcia, râvna, paternitatea spirituală, dreapta judecată. Urmându-i peste timp Sfântului Ilie, Sfântul Antonie preia carismele și gesturile simbolice ale profetului realizând fundamentul vieții monastice creștine. Literatura creștină abundă de asemănări și comparații între cei doi sfinți, evidențiate de studiul maicii Éliane.
Intâlnirea s-a încheiat cu o prezentare a iconografiei sfântului Antonie cel Mare, un adevărat părinte al monahilor atât în Răsărit, cât și în Apus.
Preot Adrian Lung
(http://schitulstanceni.blogspot.ro/)
