Edificiul, care astăzi găzduieşte sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore a Bisericii Greco-Catolice din România, este opera iubitorilor de carte blăjeni care au dorit să adune într-o singură clădire toate bibliotecile lăsate drept moştenire de episcopii, mitropoliţii călugării şi de marii cărturari ai Blajului întemeind Biblioteca Centrală a Blajului.
Augustin Bunea, promotor al ideii unirii bibliotecilor, prin testamentul său, pune „piatra de temelie”: „ridicarea unui lăcaş ce va purta denumirea de Biblioteca Centrală: toate acţiunile mele şi anume, şasesprezece, de la Institutul de credit şi economii, „Patria” din Blaj, zece de la Institutul de credit şi economii, „Albina” din Sibiu, două de la Institutul de credit şi economii Iulia- Alba Iulia, douăzeci de la Societatea pe acţiuni Consum din Blaj, cinci de la Insitutul de credit şi economii „Codreana” din Băseşti, precum şi banii ce-i am depuşi la Institutul de credit şi economii „Patria” din Blaj, apoi şi banii ce se vor căpăta după asigurarea mea de la Societatea Gersham, îi las sub paza, grija şi administrarea Veneratului Capitlu metropolitan greco-catolic din Blaj. Acest venerat Capitlu este rugat ca toate veniturile când...vor ajunge la o sumă atât de mare, să se poată clădi o casă bună şi frumoasă ..în care să se poată aşeza toate bibliotecile mari din Blaj” (***Albumul Bunea, pag 213.)
În 1911 Capitlul Mitropolitan, pe baza hotărârii din 8 februarie 1911, demarează lucrările pentru construirea clădirii. Revista Cultura Creştină scria la aceea vreme: „O veche dorinţă a Blajului e pe cale de a se împlini. Pe locul din laturea apuseană a pieţii Blajului, acolo unde a stat casa capitulară locuită odată de Cipariu, iar astăzi de Sf. Sa Păr. prepozit şi vicar general I. M. Moldovan, se ridică deja zidurile unui locaş nou, destinat să fie, în partere, locuinţă pentru 2 membri ai capitlului metropolitan de fundaţiune Bobiană, iar în etaj se vor aşeza bibliotecile ce aparţin grijii capitlului (...) Capitlul metropolitan se achită de una din dintre celea mai de frunte îndatoriri ale sale. Căci, alăturea cu îngijirea de bunurile materiale ale bisericii, ale neamului nostru, alăturea de administrarea conştienţioasă a feluritelor fundaţiuni, trebuie să meargă îngrijirea şi a bunurilor spirituale, cari formează tot aşa de mult, averea şi bogăţia unui popor!” (Dr. Victor Macaveiu, în Cultura Creştină, Blaj, 15/28 iunie 1911, anul I).
Construcţia este finalizată în 1912 şi dată spre folosinţă în 1916, moment în care încep să fie aduse cărţiile şi documentele. Întrucât, pe perioada războiului o parte din cărţi sunt duse la Oradea, pentru protejarea lor, doar în 1918 începe efectiv aranjarea cărţilor şi a întregului fond documentar.
Biblioteca dispunea de o sală mare cu piloni intermediari, unde erau aranjate rafturile, o sală de lectură şi studiu, o anticameră în care în perioada interbelică funcţiona un muzeu etnografic şi un apartament.
În perioada interbelică se continuă îmbogăţirea patrimoniului Bibliotecii şi aranjarea vastului fond documentar. În anul 1948, odată cu desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, Biblioteca Centrală este închisă, iar o parte din cărţi şi documente aşa cum mărturiseau foştii elevi ai Blajului sunt aruncate de la etaj şi duse pe malul Târnavei pentru a fi incendiate. Ceea ce s-a mai păstrat şi a putut fi salvat a fost transferat la Cluj intrând în patrimoniul Bibliotecii Academiei, filiala Cluj-Napoca; în 1973 o parte din cărţi şi periodice (dublete) s-au readus la Blaj unde s-a constituit Biblioteca Documentară „Timotei Cipariu”, ca subfilială a Bibliotecii Academiei din Cluj-Napoca, iar după 1974 documentele de arhivă sunt transferate Arhivelor Statului, filiala Cluj. În momentul desfiinţării existau 75000 volume carte, 1000 de dosare de arhivă, manuscrise româneşti(217), latineşti (267), slavone (20), germane (10), maghiare (17), arabe, turceşti, italiene şi franceze. Clădirea a fost evacuată, obiectele de patrimoniu ( dulapurile donate de Maria Tereza lui Grigore Maior, portrete ale călugărilor şi episcopilor, mobilierul) s-au pierdut, în timp fiind aşezată o şcoală pentru copii cu deficienţe care a funcţionat până după anul 2000.
Retrocedată Bisericii Greco-Catolice, clădirea Bibliotecii Centrale a intrat într-un proces de reabilitare şi modernizare, devenind sediul Curiei Arhiepiscopale Majore.
