de Xavier Sartre şi Francesca Sabatinelli
Monseniorul Hérouard, vicepreşedinte al Comisiei Conferinţelor Episcopale ale Uniunii Europene, analizează votul pentru reînnoirea Parlamentului European, descriindu-l ca fiind "de nemulţumire şi împotriva guvernelor în funcţie în multe ţări". Există "îndatoriri faţă de construirea unei societăţi şi a unei Europe solidare, în care să existe un loc real pentru cei mai mici, pentru cei mai fragili, pentru cei aflaţi în dificultăţi de orice fel".
Războiul şi situaţia din Ucraina, incertitudinea economică, riscul de declasare, pierdere de elan şi respectiva căutare de identitate: toţi sunt factorii care au produs rezultatul votului european cu care alegătorii din cele 27 de ţări UE au arătat fricile lor şi criticile lor faţă de o Europă care pare "prea tehnocrată, prea distantă, prea meticuloasă cu privire la anumite teme". Monseniorul Antoine Hérouard, vicepreşedinte al Comisiei Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE) şi arhiepiscop de Dijon, oferă o reflecţie despre post-vot, definind "de nemulţumire şi împotriva guvernelor în funcţie în multe ţări" cel exprimat de cetăţenii europeni.
O Europă solidară
COMECE trimite un semnal de încurajare celor aleşi, cerându-le să fie conştienţi că "sunt în slujba întregii Europe şi nu numai că trebuie să apere unele interese particulare". Construcţia europeană, este punctul fundamental pentru episcopi, trebuie să fie o "construcţie solidară care creează legături între ţările membre, dar care pune Europa în mod special şi în mod original şi în raportul cu marile ţări ale lumii".
Datoria faţă de ceilalţi
Cel al europenilor, explică Monseniorul Hérouard, este un apel de care trebuie ţinut cont, exprimat cu un vot critic, care oricum face să rămână ca grup "mai numeros din Parlamentul european Partidul Popular European". Aşadar, luând în considerare cele petrecute, "rezultatul nu înseamnă că trebuie urmată logica unui anumit număr de partide definite de extremă dreaptă sau populiste", ci înseamnă că "insatisfacţiile exprimate în alegeri trebuie să fie luate în considerare în exercitarea majorităţii care va rezulta prin alegerea principalilor lideri". În faţa unui Parlament european care şi-a încheiat misiunea care, subliniază prelatul, în aceşti ani a reflectat un proces de "puternică descreştinare" a continentului european, Biserica este cea care aminteşte că "libertăţile individuale nu sunt fără limite"; că există "datorii ale unora faţă de ceilalţi şi faţă de construirea unei societăţi şi a unei Europe solidare, în care să fie un loc real pentru cei mai mici, pentru cei mai fragili, pentru cei care sunt în dificultăţi de orice tip"; că trebuie înfruntată problema migraţii, "în mod sincer, adevărat precum şi cu o anumită deschidere, deoarece nu este suficient a spune că Europa nu mai vrea migranţi".
Valorile apărate de Biserică
În schimb, la ceea ce am asistat în parte, continuă arhiepiscopul de Dijon, este acţiunea unui guvern european care a "încercat să definească ceea ce unii au numit noi drepturi, dar care sunt mai mult o problemă de înmulţire a drepturilor individuale fără a ţine cont de elementele de solidaritate necesare în cadrul societăţii". COMECE, nemanifestând în niciun mod sprijin pentru o politică sau alta, reafirmă apoi că temele legate de tutelarea vieţii, a drepturilor muncitorilor, de ajutorul internaţional reciproc şi de dezvoltarea ţărilor mai sărace rămân valorile europene "încurajate de Biserică" şi care au de-a face cu "democraţia, cu statul de drept, cu valori foarte diferite şi foarte ample, la care Papa Francisc a făcut referinţă adesea în numeroasele sale discursuri despre integrarea europeană".
Europa în slujba cetăţenilor
Hérouard şi COMECE indică apoi urgenţa de a înfrunta problema ambientală, care adună neîncrederea din partea europenilor datorită schimbărilor pe care le poate cere, marcaţi şi de un înalt cost economic, şi invită Europa să se pună, prin decizii şi măsuri politice, în slujba cetăţenilor, devenind aproape de preocupările lor, protejându-i şi nu concentrându-se asupra sieşi. Europa care este de folos nu este aceea care apără "numai drepturile personale ale fiecăruia", ci este aceea care construieşte "o adevărată solidaritate între ţări şi între cetăţeni", pentru că "proiectul european este un proiect de solidaritate, de unire, de comuniune într-un anumit sens" şi acest lucru nu trebuie uitat niciodată.
(După Vatican News, 10 iunie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
