Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla a luat parte, luni, 5 februarie 2024, la o serie de evenimente comemorative dedicate marelui om de stat, Iuliu Maniu (1873-1953), fiu al Bisericii Greco-Catolice, care și-a încheiat viața în urmă cu 71 de ani (la 5 februarie 1953), luptând pentru dreptate, libertate și adevăr – împreună cu Episcopii greco-catolici martiri și asemenea lor în credință și integritate morală, spirituală. A murit în închisoarea din Sighetu Marmației.
Ziua de comemorare și evocare a memoriei celui numit „Sfinxul de la Bădăcin” în urbea clujeană a încheiat un periplu, desfășurat între 2 și 5 februarie 2024, la Sighetu Marmației, Oradea, Bădăcin și Cluj-Napoca. A fost un itinerariu realizat de Fundația Corneliu Coposu alături de mai mulți parteneri: Fundația Academia Civică, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Cluj, Clubul Monarhiștilor Clujeni, Fundația Doina Cornea. Programul din Cluj-Napoca a cuprins mai multe momente, fiecare cu un simbolism aparte, pentru a releva în mod cât mai cuprinzător marea personalitate a lui Iuliu Maniu.
Cel dintâi eveniment a fost unul de rugăciune: Sfânta Liturghie celebrată de Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, în Capela „Sfântul Iosif” a Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea din Piața Cipariu. La masa Sf. Altar au concelebrat opt preoți, între care pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj I, și pr. Marius Cerghizan, protopop de Someș. Preasfinția Sa Claudiu, în cuvântul de învățătură, a așezat statura spirituală a marelui patriot în lumina lui Dumnezeu, în logica divină, prin care, ceea ce pare „o tragedie” – felul în care Iuliu Maniu și-a sfârșit viața, este de fapt „o perspectivă a Împărăției Cerurilor”, o cale spre adevărata Libertate și adevărata Fericire. A invitat la imitarea exemplului de viață al lui Iuliu Maniu, pe care l-a prezentat ca „fiu al Bisericii Greco-Catolice, fiu al acestei țări”, spunând apoi că „suntem pătrunși cu toții de umilința și de simplitatea cu care Iuliu Maniu împlinește misiuni atât de mari, dar aducându-și aminte de unde a plecat și cine este în fața lui Dumnezeu”.
A amintit: „Iuliu Maniu a avut acest har de a-și petrece ultimele momente din viață în același loc cu Episcopii noștri martiri, cu preoți, a avut harul de a fi spovedit de viitorul Cardinal Alexandru Todea”. De aceea, a spus, „cred că trebuie să avem această dublă perspectivă a lucrurilor la care ne invită Sfânta Scriptură: dacă privim doar din punct de vedere uman, ceea ce s-a întâmplat la Sighet – un loc de exterminare -, e o tragedie și ne-am putea întreba, la ce i-a folosit lui Iuliu Maniu o viață de credință, umilă, o viață de slujire a Bisericii, a lui Dumnezeu și a neamului. Dacă privim, în schimb, din adevărata perspectivă, cea a Împărăției Cerurilor, vedem că ceea ce s-a întâmplat este mai degrabă un dar.” Ca dovadă, pe Episcopii martiri astăzi Biserica îi numește fericiți.
De aceea, „toți suntem chemați să împărtășim aceeași soartă împreună cu ei și să vedem lucrurile din aceeași perspectivă, a lor, dacă suntem fii ai Bisericii, dacă suntem credincioși, dacă îl punem pe Dumnezeu pe primul loc în viața noastră”. Pentru că, „a-ți încheia viața cu o jertfă care se unește în mod tainic cu Jertfa Mântuitorului este un dar de neprețuit.” Este ceea ce a făcut și Iuliu Maniu. A încheiat: „Mulțumim Domnului că Biserica noastră și țara noastră a avut astfel de oameni. Și, privind la felul în care ei și-au dus viața, și mai ales la felul în care ei și-au încheiat-o, să ne aducem aminte de noi înșine, fiindcă, privind din această perspectivă nimic nu ne poate speria: «Cine ne va despărți de iubirea lui Dumnezeu?»”
Evenimentul care a urmat celebrării Sfintei Liturghii, la orele prânzului, a fost de asemenea unul de rugăciune, dar și de mărturie a prețuirii deosebite față de ceea ce reprezintă și în prezent Iuliu Maniu. S-a oficiat, cu participarea mai multor preoți greco-catolici, un parastas de pomenire în aer liber, în fața statuii lui Iuliu Maniu de lângă Bastionul Croitorilor, din Piața Cipariu. În reculegere, la statuie au fost depuse, în semn prețuire și respect, coroane de flori. Ultimul moment comemorativ al zilei a fost un tribut adus memoriei. La Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros, a avut loc lansarea cărții „Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu: o reinterpretare a istoriei”, apărută în 2023, la Editura Fundației Academia Civică, autor: prof. univ. Dan Pavel.
La acest eveniment cărturăresc, Preasfinția Sa Claudiu a fost invitat să adreseze celor prezenți un cuvânt. Ierarhul a reafirmat perspectiva din care și-a trăit viața Iuliu Maniu: cea a lui Dumnezeu, precum și valorile în care acesta a crezut și pe care le-a păzit. A spus: „o carte despre Iuliu Maniu este o carte despre speranță”, pentru că Iuliu Maniu și-a sfârșit viața „deschizând poarta de intrare în adevărata viață”. A vorbit apoi despre importanța credinței lui Iuliu Maniu, care a fost fundament valorilor și principiilor sale, despre care, „Papa Benedict spunea că sunt valori de ne-negociat”. De fapt, a mai spus, „e un fel de dublă carte a speranței: faptul că privim viața lui Iuliu Maniu prin ochii lui Corneliu Coposu”.
Ierarhul a îndemnat tinerii – și între participanții la acest moment s-au aflat și membri ASTRU și studenți seminariști -, să urmeze exemplul lui Iuliu Maniu, deoarece nu e destul să comemoreze, ci „această carte are o relevanță mare dacă o privim din perspectiva vieții lui Iuliu Maniu”, a credinței lui Iuliu Maniu, care de fapt se regăsește și în deviza Fericitului Episcop Iuliu Hossu: „credința noastră este viața noastră”. Modele de viață precum cea a lui Iuliu Maniu și cele ale Episcopilor martiri sunt chemați tinerii să urmeze. Lansarea cărții a cuprins prezentări făcute de Valentin Orga, directorul Bibliotecii Centrale Universitare, Ion Andrei Gherasim, președinte al Fundației Corneliu Coposu, istoricul Cornel Jurju și autorul, Dan Pavel, conform căruia, „Iuliu Maniu a fost cel mai important politician român din secolul XX”.
