Duminică, 10 decembrie 2023, la Reghin, în organizarea Protopopiatului Greco-Catolic Reghin și a Despărțământului Reghin al Asociațiunii ASTRA, a avut loc un moment comemorativ prin care s-au marcat, în cadrul unui Colocviu, împlinirea a 75 de ani de la începutul prigoanei împotriva Bisericii Greco-Catolice.
Programul a debutat cu un Te Deum celebrat de preoți din Protopopiatele Reghin, Gheorgheni, Teaca și Târgu Mureș, o rugăciune de mulțumire adusă Domnului pentru toate harurile primite de Biserică și mai ales pentru harul martiriului episcopilor, preoților și credincioșilor care au rămas fideli în credință, în ciuda dificultăților.
Întâlnirea a continuat cu un Colocviu, moderat de părintele dr. Anton Rus, conf. univ. la Facutatea de Teologie Greco-Catolică Blaj din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.
Părintele Cristian Rus, Protopop de Blaj, a transmis mesajul Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică și al Preasfinției Sale Cristian Crișan, Episcop Auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș.
A urmat apoi intervenția avocatului Doru Stelian Cătană, Președintelui Despărțământului Reghin al Asociațiunii ASTRA, care a subliniat legătura profundă dintre Asociațiune și Biserica Greco-Catolică, o legătură prin care conștiința națională a românilor ardeleni a fost modelată și îmbogățită, dând naștere unei comunități spirituale emancipate.
Prima prezentare în cadrul Colocviului, „Fericitul Episcop martir Ioan Suciu – Teologia Crucii în pagini de corespondență spirituală”, i-a aparținut Părintelui Adrian Lung și a evidențiat modul în care, în scrisori de însoțire spirituală, Fericitul Ioan Suciu a perceput suferința și oferta totală de sine ca pe un har, martiriul său fiind o urmare firească a participării la suferința și misiunea Mântuitorului:
„Mă întrebați dacă sufăr. Sunt secretele lui Isus. Analele durerii unei inimi preoțești ce s’a consacrat în întregime lui Dumnezeu nu se pot citi decât în ceruri. Sufletele, sărmanele suflete, cât ne fac să suferim! Suferințele mele trupești care m’au țintuit în neputință de-atâtea ori, epuizarea nervilor pe care am învins’o și-o înving zi de zi prin o moarte mie însumi, căci nu pot să mă odihnesc când văd ce face lumea cu Răstignitul Golgotei, toate acestea sunt mici pe lângă durerile sufletului: Ce am făcut de douăzeci de veacuri cu Sângele Fiului lui Dumnezeu?… Să urli și să te strivești în durere!… Pe măsură ce vedem clar, real și adevărat, suferim mai mult. Suferința naște din iubire. Și iubesc pe Isus cel alungat din atâtea inimi. Ai putea să înțelegi durerea mea că nu-L iubesc mai mult și mai mult?”, scria Fericitul Ioan Suciu, în data de 1 iunie 1938, cu nouă ani înainte de începutul prigoanei împotriva Bisericii Române Unite cu Roma.
Conf. univ. dr. Laura Stanciu, istoric în cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, originară din Reghin, a oferit participanților reperele istorice care să permită o percepere a adevărului și o asimilare a condițiilor care au dus la nedreptatea de acum 75 de ani, care, în anumite aspecte, se perpetuează. În calitate de co-autoare, alături de scriitorul și teologul Cristian Bădiliță, conf. univ. dr. Laura Stanciu a prezentat albumul ”Geniul greco-catolic românesc”, care adună, în paginile sale, în succesiune istorică, personalitățile reprezentative pentru Biserica noastră și pentru neamul românesc, „generații de aur”, Școala Ardeleană, pașoptiștii, memorandiștii, generația Marii Uniri și cea a mărturisitorilor credinței de după 1948. O lecție de istorie care a facilitat înțelegerea obiectivă a adevărului istoric și care a îmbinat, armonios, cele două teme abordate:
„[…] am făcut niște flashback-uri (priviri retrospective), despre aproximativ o sută de personalități crescute în tradiția și virtuțiile greco-catolicismului ardelean, care au construit, începând cu anul 1700, de la momentul Unirii religioase, fiecare în timpul său, un proiect de țară occidentală, prin atitudine și instituții. Ei au constituit modele de demnitate, cultură și rezistență în fața autoritarismului maghiar sau român, a regimului totalitar antonescian sau comunist (Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod), iliescian chiar (Doina Cornea, Corneliu Coposu). Și asta, pur și simplu pentru că aducerea aminte înseamnă civilizație.
M-am gândit să vă împărtășesc – la Reghin, unde candela credinței greco-catolice nu s-a stins niciodata – aici, acasă la Petru Maior, la Fericitul Episcop martir Tit Liviu Chinezu și la Cardinalul Alexandru Todea – la 75 de ani de la scoaterea în afara legii „nelegiuite”, cum o caracteriza Iuliu Hossu, care a făcut aici gimnaziul săsesc – la fel ca Augustin Maior sau Doina Cornea – de ce cred eu că pentru cultura română această discuție, prin portretele unor personalități puternice, se impune a fi purtată.
[…] În aceasta constă utilitatea albumului nostru, care nu este altceva decât un ghid de bună și demnă purtare a unor personalități cu viziune de țară, a unor oameni de stat care oferă AZI modele pertinente și de actualitate. Inspirationale. Dezinhibante. Regenerative, de ce nu, într-o vreme în care adevărul rămâne camuflat și așteaptă sa fie dezvăluit. Ăsta, cred eu, constituie rostul Istoriei și rămâne rolul social al domeniului. Cu atât mai mult cu cât este anul Monicăi Lovinescu și am să profit să închei cu amara sa constatare, făcută în ianuarie 1983, în Jurnalul ei, că lipsa de memorie a românilor e fără egal. Asta ar putea fi un îndemn să citiți cartea noastră?! Eu cred că da!”, a concluzionat conf. univ. dr. Laura Stanciu.
Întâlnirea de la Reghin s-a încheiat în atmosfera specifică Postului Nașterii Domnului, cu colinde interpretate de preoți din Protopopiatele Reghin și Teaca, precum și cu o agapă frățească oferită de credincioși.
Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș
