"Istoria Ungariei s-a născut marcată de sfințenie, și nu doar a unui rege, ci a unei întregi familii." Astfel a amintit papa Francisc în primul discurs din cadrul călătoriei apostolice în Ungaria adresat vineri, 28 aprilie a.c., autorităților maghiare, reprezentanților societății civile din Ungaria și membrilor Corpului diplomatic, la Budapesta, în fosta Mănăstire Carmelită.
Afirmația pontifului se referă la sfântul rege Ștefan I al Ungariei (soțul Fericitei Ghizela) care i-a lăsat fiului, sfântul Emeric, o serie de adânci povețe, îndemnându-l: "Îți recomand să fii bun nu numai cu familia și rudele tale, sau cu cei puternici și bogați, sau cu vecinul și poporul tău, ci și cu străinii".
"Practica iubirii este cea care duce la fericirea supremă". Și încheie spunând: "Fii blând și nu te lupta niciodată cu adevărul" (Intelmek, X). "În acest fel" – a spus pontiful – "el combină în mod inseparabil adevărul și blândețea. Este o mare învățătură de credință: valorile creștine nu pot fi mărturisite prin rigiditate și închidere, pentru că adevărul lui Cristos implică blândețea, bunătatea în spiritul Fericirilor. Aflăm, aici, înrădăcinată acea bunătate populară maghiară, revelată în unele expresii din vorbirea comună, cum ar fi: "jónak lenni jó" [este bine să fii bun] și "jobb adni mint kapni" [este mai frumos să dai decât să primești]."
Legat de cuvintele sfântului rege Ștefan al Ungariei, papa Francisc s-a referit la tema primirii, "care dă naștere la multe dezbateri în zilele noastre și este cu siguranță complexă". "Cu toate acestea" – a spus – "pentru cei care sunt creștini, atitudinea de bază nu poate fi diferită de cea pe care a transmis-o sfântul Ștefan, după ce a învățat-o de la Isus, care s-a identificat cu străinul care trebuie primit (cf. Mt 25,35). Gândindu-ne la Cristos prezent în atâția frați și surori disperați care fug de conflicte, sărăcie și schimbări climatice, trebuie să abordăm problema fără scuze și amânări. Este o problemă care trebuie abordată împreună, în mod comunitar, și pentru că, în contextul în care trăim, consecințele îi vor afecta pe toți, mai devreme sau mai târziu. De aceea, este urgent ca noi, ca Europa, să lucrăm la căi sigure și legale, la mecanisme comune în fața unei provocări epocale care nu poate fi oprită prin respingere, ci trebuie acceptată pentru a pregăti un viitor care, dacă nu este împreună, atunci nu va exista. Acest lucru îi cheamă în prima linie pe cei care îl urmează pe Isus și vor să imite exemplul mărturisitorilor Evangheliei".
În primul discurs, pontiful a evocat frumusețea și vitalitatea capitalei Budapesta, "loc central în istorie", care "cunoaște valoarea libertății și care, după ce a plătit un preț ridicat dictaturilor, poartă în sine misiunea de a păzi comoara democrației și visul păcii". Budapesta, oraș al podurilor, supranumit "perla Dunării", care "își arată distincția tocmai datorită podurilor care îi unesc părțile, armonizându-i configurația cu cea a marelui fluviu" dar și orașul sfinților.
Cu referire la prezent, pontiful a citat din Constituția țării, care, "în câteva cuvinte decisive, impregnate de spirit creștin, afirmă": "Noi declarăm că asistența acordată nevoiașilor și săracilor este o obligație". "Acest lucru" – a spus pontiful – "amintește de continuarea istoriei sfințeniei maghiare, relatată de numeroasele lăcașuri de cult din capitală". Pontiful a amintit-o pe sfânta Elisabeta, "a cărei mărturie a ajuns la toate latitudinile", spunând: "Această fiică a țării voastre a murit la vârsta de douăzeci și patru de ani, după ce a renunțat la toate bogățiile și a distribuit totul săracilor. S-a dedicat până la sfârșit, în spitalul pe care l-a construit, îngrijirii bolnavilor: este o bijuterie strălucitoare a Evangheliei". În contextul evocării spiritului de caritate al sfintei Elisabeta, papa Francisc a mulțumit autorităților "pentru promovarea operelor caritabile și educative inspirate de aceste valori și în care este angajată comunitatea catolică locală, precum și pentru sprijinul concret acordat atâtor creștini încercați în lume, în special în Siria și Liban".
Pornind de la imaginea orașului Budapesta, "oraș al podurilor", Sfântul Părinte a exprimat speranța cu privire la "o Europă care nu este ostatica partidelor, devenind pradă populismului autoreferențial, dar nici nu se transformă într-o realitate fluidă, dacă nu chiar gazoasă, într-un fel de supranaționalism abstract, uitând de viața popoarelor". "În schimb" – a continuat – "cât de minunat este să construim o Europă centrată pe persoană și pe oameni, în care există politici eficiente pentru natalitate și familie, urmărite cu atenție în această țară, în care națiunile diferite sunt o familie în care creșterea și unicitatea fiecăreia este prețuită. Cel mai faimos pod al Budapestei, cel al lanțurilor, ne ajută să ne imaginăm o astfel de Europă, alcătuită din mai multe verigi diferite, care își găsesc statornicia în formarea unor legături solide între ele.
În acest sens, credința creștină ajută, iar Ungaria poate acționa ca un 'constructor de poduri ' folosindu-se de specificul său ecumenic: aici, diferite confesiuni coexistă fără antagonism, colaborând cu respect, într-un spirit constructiv".
În primul discurs din cadrul călătoriei apostolice în Ungaria, pontiful nu a ezitat să reliefeze riscurile unei Europe ostatică a unor fracțiuni, care ar putea deveni "prada populismului autoreferențial" sau care s-ar putea transforma "într-o realitate fluidă, dacă nu chiar gazoasă, într-un fel de supranaționalism abstract, uitând de viața popoarelor". "Aceasta este calea nefastă a 'colonizărilor ideologice', care elimină diferențele, ca în cazul așa-numitei culturi gender, sau pun concepte reductive de libertate înaintea realității vieții, de exemplu, prezentând ca o realizare un "drept la avort" fără sens, care este întotdeauna o înfrângere tragică. În schimb, cât de minunat este să construim o Europă centrată pe persoană și pe popoare, unde există politici eficiente pentru natalitate și familie, urmărite cu atenție în această țară, unde națiunile diferite sunt o familie în care creșterea și unicitatea fiecăreia este prețuită" – a spus papa Francisc.
La finalul discursului, evocând figurile mărturisitorilor Evangheliei, papa Francisc a spus: "Nu este posibil să îi menționez pe toți marii mărturisitori ai credinței din Panonia Sacră, dar aș dori cel puțin să îi menționez pe Sfântul Ladislau și pe Sfânta Margareta, și să mă refer la anumite figuri maiestuoase ale secolului trecut, cum ar fi Card. József Mindszenty, Fericitul Martir Episcop Vilmos Apor și Zoltán Meszlényi, și Fericitul László Batthyány-Strattmann. Ei sunt, alături de atâția oameni drepți de diferite credințe, părinți și mame ale Patriei voastre.
Lor aș vrea să le încredințez viitorul acestei țări, atât de dragă mie. Și în timp ce vă mulțumesc că ați ascultat ceea ce aveam de gând să vă împărtășesc, vă asigur de apropierea mea și de rugăciunile mele pentru toți maghiarii, cu un gând special pentru cei care trăiesc în afara patriei și pentru cei pe care i-am întâlnit în viață și care mi-au făcut atât de mult bine. Isten, áldd meg a magyart! [Dumnezeu să-i binecuvânteze pe maghiari!]"
***
Agenda de vineri a călătoriei apostolice a papei Francisc în Ungaria se încheie cu o așteptată întâlnire cu clerul, persoanele consacrate și lucrătorii pastorali la con-catedrala ”Sfântul Ștefan” din capitala țării. Sâmbătă, Sfântul Părinte are mai multe întâlniri cu copiii, oamenii săraci și tinerii. Duminică celebrează Sfânta Liturghie în aer liber, iar după-amiază efectuează o vizită la Universitatea catolică din Budapesta. A 41-a călătorie apostolică internațională a pontificatului se încheie în seara de duminică, 30 aprilie a.c., când papa Francisc se întoarce la Roma.