”Vă doresc să fiți sare care se împarte și se topește cu generozitate pentru a da savoare Sudanului de Sud cu gustul fratern al Evangheliei, [vă doresc] să fiți comunități creștine luminoase care, asemenea unor cetăți așezate pe înălțimi, să trimită o lumină de bine asupra tuturor și să arate că e frumos și posibil a trăi gratuitatea, a avea speranță, a construi cu toții împreună un viitor reconciliat”: a spus papa Francisc la omilia Sfintei Liturghii prezidată duminică, 5 februarie a.c., la Juba, capitala Sudanului de Sud, unde a efectuat o călătorie apostolică de trei zile (3-5 februarie).
Sfânta Liturghie a fost organizată în aer liber, lângă mausoleul ”John Garang”, și au participat, potrivit surselor locale, peste o sută de mii de credincioși. Mulți dintre ei au venit pe jos zile la rând pentru a nu lipsi la această importantă întâlnire cu papa Francisc, primul papă care a efectuat o vizită în statul african care a devenit independent din 2011.
Vorbind pe larg la omilie despre lecturile biblice ale duminicii – a V-a din timpul liturgic de peste an, după ritul roman sau latin – papa a remarcat că apostolul Paul mărturisește credincioșilor din Corint că el a venit în mijlocul lor ca să predice taina lui Dumnezeu și să vorbească despre Isus Cristos cel răstignit (1 Cor 2,1-2). ”Vin la voi”, a spus papa Francisc, ”ca să-L vestesc pe El, să vă întăresc în El pentru că vestirea lui Cristos este vestirea speranței: El cunoaște, într-adevăr, angoasele și așteptările pe care le aveți în inimă, bucuriile și eforturile care marchează viața voastră, întunericul care vă asuprește și credința pe care, ca un cântec în noapte, o înălțați la Cer. Isus vă cunoaște și vă iubește. Dacă rămânem în El, nu trebuie să ne temem pentru că și pentru noi orice cruce se va schimba în înviere, orice tristețe în speranță, orice plânset într-un dans de bucurie”.
Papa a continuat omilia aducând în prim plan cuvintele lui Isus de la Evanghelia duminicii în care spune celor care îl ascultă că ei sunt sarea pământului și lumina lumii (Mt 5,13.14).
Sare folosește, mai întâi de toate, pentru a da savoare hranei. ”Ingredientul invizibil care dă gust la toate” a fost considerat încă din antichitate un simbol al înțelepciunii, ”al acelei virtuți care nu se vede, dar care dă gust vieții și fără de care existența devine fadă, fără gust”. Desigur, înțelepciunea de care vorbește Isus are a face cu Fericirile evanghelice care ”revoluționează criteriile lumii și ale modului obișnuit de a gândi”. În același timp, sarea are o altă funcție, esențială în timpurile lui Isus: să păstreze hrana, ca să nu se strice. Pentru Sfânta Scriptură, una din ”bucatele” care trebuie păstrate ca un bun esențial și mai înainte de toate celelalte este alianța cu Dumnezeu, motiv pentru care, ori de câte ori se făcea o ofertă înaintea Domnului se punea un pic de sare. Altfel spus, ”sarea ne amintește nevoia primară de a păstra legătura cu Dumnezeu pentru că El este credincios față de noi, iar alianța sa cu noi este nestricăcioasă, inviolabilă și de durată”.
Papa Francisc: ”Frați și surori, să fim mărturisitorii acestei minuni. În antichitate, când persoanele sau popoarele stabileau între ei o prietenie, deseori o încheiau schimbând unii cu alții un pic de sare. Noi suntem sarea pământului, suntem chemați să mărturisim alianța cu Dumnezeu în bucurie, cu gratitudine, arătând că suntem persoane capabile să creeze legături de prietenie, să trăiască în fraternitate, să construiască bune relații umane pentru a nu lăsa să predomine corupția răului, morbul dezbinărilor, murdăria afacerilor nelegiuite, plaga injustiției”.
A doua imagine pe care Isus o folosește în Evanghelie este ”lumina lumii”. El, care s-a prezentat drept ”lumina lumii” (In 8,12), lumina care luminează pe toți oamenii și toate popoarele, spune discipolilor săi că sunt, la rândul lor, ”lumina lumii”. Primind lumina lui Cristos, lumina care este Cristos însuși, noi devenim luminoși, iradiem lumina lui Dumnezeu.
Papa Francisc: ”Frați și surori, îndemnul lui Isus de a fi lumina lumii este clar: noi, care suntem discipolii săi, suntem chemați să strălucim ca o cetate așezată pe înălțimi, ca un candelabru a cărui flacără nu trebuie stinsă niciodată. Cu alte cuvinte, mai înainte de a ne preocupa de întunericul care ne înconjoară, mai înainte de a spera ca ceva din jur să se clarifice, suntem chemați să strălucim, să iluminăm prin viața noastră și prin faptele noastre de caritate satele și locurile în care locuim, persoanele pe care le frecventăm, activitățile pe care le ducem mai departe. Domnul ne va dărui puterea pentru aceasta, puterea de a fi lumină în El, pentru toți, pentru că toți trebuie să aibă posibilitatea de a vedea faptele noastre bune și, văzându-le – după cum ne amintește Isus – se vor deschide cu stupoare la Dumnezeu și îl vor preamări (cf. v.16). Dacă trăim ca fii și frați pe pământ, lumea va descoperi că are un Tată în cer”.
La finalul Sfintei Liturghii de la mausoleul ”John Garang” din Juba, papa Francisc a mulțumit autorităților religioase și civile pentru primirea și organizarea acestui pelerinaj al său, despre care a spus că ”era o vizită fraternă în trei”, ținând cont că îi avea alături, din prima clipă a vizitei în această țară, pe primatul Comuniunii anglicane, arhiepiscopul Justin Welby, și pe moderatorul adunării generale a Bisericii Scoției, reverendul Iain Greenshields.
O mulțumire specială, apoi, a fost îndreptată către toți credincioșii pentru că au trecut peste numeroasele dificultăți ale drumului ca să vină la această Sfântă Liturghie, dar mai presus de toate – a subliniat papa, făcând referință la sfânta sudaneză Iosefina Bakhita - ”pentru credința voastră, pentru răbdarea voastră, pentru tot binele pe care îl faceți și pentru eforturile pe care i le oferiți lui Dumnezeu fără a vă descuraja, știind să mergeți mai departe”.
Speranța și pacea, a adăugat Sfântul Părinte, sunt cuvintele pe care dorește să le lase locuitorilor acestei țări înainte de a se întoarce la Roma, și a îndemnat să încredințăm Fecioarei Maria, regina păcii, pacea în lume, în particular numeroasele țări care se află în război, precum martirizata Ucraina. ”Nu vă pierdeți speranța și să nu se piardă ocazia de a construi pacea. Speranța și pacea să locuiască în voi, speranța și pacea să locuiască în Sudanul de Sud!”, a spus la încheierea papa Francisc.
După Sfânta Liturghie, papa a mers la aeroportul internațional din Juba, unde a avut loc ceremonia simplă de plecare. Aeronava oficială ITA Airways a decolat de la Juba la ora 11.56, cu o întârziere de aproape 30 de minute față de timpul stabilit inițial. După un zbor de aproape șapte ore și o distanță de aproape cinci mii de km, urmează să ajungă la Roma la ora 17.15.
Se încheie astfel duminică, 5 februarie a.c., în Sudanul de Sud, a 40-a călătorie apostolică a pontificatului, care a început marți, 31 ianuarie a.c., în R. D. Congo.
