«Înainte de a începe această cateheză, aș dori să ne alăturăm celor care sunt aici, lângă noi, care îl omagiază pe Benedict al XVI-lea și să-i adresez gândurile mele lui, care a fost un mare maestru al catehezei. Gândirea sa ascuțită și blândă nu era autoreferențială, ci eclezială, pentru că urmărea întotdeauna să ne însoțească la întâlnirea cu Isus. Isus, Cel Răstignit și înviat, Cel Viu și Domnul, a fost destinația spre care ne-a condus Papa Benedict, luându-ne de mână.
Cu aceste cuvinte s-a adresat papa Francisc credincioșilor, la începutul catehezei audienței generale de miercuri, 4 ianuarie a.c., cu desfășurare în Aula Paul al VI-lea din Vatican.
Precizând că este ultima cateheză din ciclul reflecțiilor dedicate temei discernământului, pontiful a completat discursul cu privire la ajutoarele care pot și trebuie să susțină discernământul. “Unul dintre acestea” – a spus – “este însoțirea spirituală, importantă în primul rând pentru cunoașterea de sine, despre care am văzut că este o condiție indispensabilă pentru discernământ”.
Explicând că, în noi, harul lui Dumnezeu lucrează întotdeauna asupra naturii noastre, pontiful a amintit parabola semănătorului, din Evanghelia după sfântul Marcu, capitolul 4, Sfântul Părinte a spus că harul poate fi comparat cu sămânța bună și natura noastră cu pământul (cf. Mc 4,3-9). Pontiful a pus accentul pe importanța de a ne cunoaște, fără să ne fie teamă să împărtășim aspectele mai fragile pentru a nu fi judecați.
„Fragilitatea” – a spus – „este, în realitate, adevărata noastră bogăție (...), pe care trebuie să învățăm să o respectăm și să o acceptăm, pentru că, oferită lui Dumnezeu, ne face capabili de bunătate, de milostivire, de iubire. (...) Aceasta ne face umani.”
Însoțirea spirituală – a explicat – dacă este docilă Spiritului Sfânt, ajută la demascarea chiar și a neînțelegerilor grave în considerarea noastră și în relația noastră cu Domnul. „Persoanele care au o întâlnire reală cu Isus nu se tem să-și deschidă inima în fața lui, să-și prezinte propria vulnerabilitate, propriile neajunsuri, propria fragilitate. În acest fel, împărtășirea de sine devine o experiență de mântuire, de iertare primită în mod liber” – a spus pontiful.
În legătură cu însoțirea spirituală, papa Francisc a reliefat că a relata unei alte persoane ceea ce am trăit sau ceea ce căutăm ajută în primul rând să aducem claritate în noi înșine, scoțând la lumină numeroasele gânduri care viețuiesc în noi și care, adesea, „ne tulbură cu refrenele lor insistente”.
„Dragi frați și surori” – a spus papa Francisc la finalul catehezei – „discernământul este o artă, o artă care poate fi învățată și care are propriile reguli. Dacă este bine învățată, ea permite ca experiența spirituală să fie trăită într-un mod din ce în ce mai frumos și mai ordonat. Mai presus de toate, discernământul este un dar de la Dumnezeu, pe care trebuie să-l cerem întotdeauna, fără a avea vreodată pretenția de a fi experți și autosuficienți.”
În cadrul saluturilor de la finalul audienței generale, adresându-se credincioșilor vorbitori ai limbii italiene, papa Francisc și-a îndreptat gândurile către tineri, bolnavi, bătrâni și tineri căsătoriți. De asemenea, a amintit că pe 6 ianuarie se celebrează solemnitatea Epifania Domnului, formulând auspiciul ca, „asemenea Magilor, să știm să-l căutăm cu inima deschisă pe Cristos, lumina lumii și Mântuitorul umanității”.
Totodată, pontiful a reiterat apelul la rugăciune pentru Ucraina, spunând: „Îi îndemn pe toți să persevereze în apropiere afectuoasă și în solidaritatea cu poporul ucrainean martirizat, care suferă atât de mult și continuă să sufere, invocând pentru el darul păcii. Să nu obosim să ne rugăm. Poporul ucrainean suferă, copiii ucraineni suferă: să ne rugăm pentru ei.”
