Nimic să nu te tulbure. Nimic să nu te înspăimânte, toate trec. Dumnezeu nu se schimbă. Răbdarea dobândește toate. Cel care îl are pe Dumnezeu nu duce lipsă de nimic. Dumnezeu singur e de ajuns.
Am rostit această rugăciune a Sfintei Tereza de Avila cel puțin o dată, în momente noastre delicate. Ca să putem îndura totul, să credem totul în Isus și nădăjdui „cu” și „în” răbdare.
Vremurile în care am ajuns să trăim nu lasă multe șanse în zona exuberanței, cu iarna la ușă și costuri energetice iresponsabile. A reușit oare timpul de pregătire până la Crăciun să ne ofere imaginea vieții de strădanie pentru a câștiga viața de veci? Dincolo de îngrijorările prezente, sărbătoarea Crăciunului este cam singura ocazie din an în care ne merge la suflet mesajul sobrietății. Deși excelăm în predanii și tradiții despre apetitul strămoșesc și meniurile de sezon pe bază de carne, timpul de până la Crăciun este statornicit de Biserică pentru a vedea la ce anume ținem cu adevărat. Dacă ne-am îndepărtat de felul de a judeca al lui Isus, perioada cădea odată bine pentru a ne întoarce la dragostea Domnului care, iată, se apropie, vine!
Nu a fost o întâmplare că tânărul venit să se îndreptățească de cuvioșia lui în fața lui Isus a plecat până la urmă trist din fața Domnului! Era bogat. Gustul Providenței nu ajunge, se pare, la cel care se știe asigurat de abilități și trăinicii previzioniste, financiare sau nu. Dumnezeu ne-a dat lucrurile să ne folosim de ele și pe semeni pentru a-i iubi. Ne folosim, din păcate, de semeni pentru a parveni și ne lăsăm consumați de dragostea pentru lucruri.
Nașterea lui Isus este o veste care a schimbat lumea. Nu prin forța puterii, ci prin inimile transfigurate cărora le-a fost dat să afle venirea în trup a lui Mesia. De-atunci, cei care cred nu încetează să reînnoiască lumea prin atașamentul lor față de persoana Domnului. A fi în adevăr, a mărturisi legătura morală cu spiritul Evangheliei, indiferent dacă se văd sau nu roadele – o faci, nu-i așa, ca să câștigi viața de veci! –, este o investiție sigură pentru Dumnezeu. Nimic nu se pierde. Aici este speranța pe care, sub semnul unui prunc, Dumnezeu ne-o lasă an de an dinaintea conștiințelor!
Dumnezeu să vă întărească în speranță!
Sărbători cu pace!
+MIHAI, episcop