„Discernământul este ajutorul pentru a recunoaște semnele cu care Domnul se lasă întâlnit în situații neașteptate, chiar neplăcute, așa cum a fost rana de la picior pentru Ignațiu (n.n. sfântul Ignațiu de Loyola). Din acestea se poate ivi o întâlnire care aduce schimbarea vieții pentru totdeauna.”
Astfel a explicat papa Francisc în cea de-a doua cateheză dedicată temei discernământului, din cadrul audienței generale de miercuri, desfășurată în Piața San Pietro. Intitulată „Un exemplu: Ignațiu de Loyola”, cateheza a avut în centru un episod decisiv din viața fondatorului Societății lui Isus, care avea să-l conducă la întâlnirea cu Isus și la o fundamentală alegere de viață.
Pontiful a amintit că Ignațiu – la acea vreme soldat – se afla acasă, în convalescență, după ce fusese rănit la picior, într-o bătălie, și, pentru a alunga plictiseala, a cerut ceva de citit. Lui îi plăceau poveștile cavalerești dar acasă aveau doar viețile sfinților.
„Se adaptează cu oarecare reticență” – observă pontiful – „dar, pe parcursul lecturii, începe să descopere o altă lume, o lume care îl cucerește și care pare să concureze cu cea a cavalerilor. Este fascinat de figurile sfântului Francisc și ale sfântului Dominic și simte dorința de a-i imita. Dar și lumea cavaleriei continuă să exercite o fascinație asupra lui. Și astfel simte în sine această alternanță de gânduri, cele cavalerești și cele despre sfinți, care par să se echivaleze.”
„Cu toate acestea” – continuă Sfântul Părinte – „Ignațiu începe și el să observe diferențe. În Autobiografia sa – la persoana a treia – scrie: ‚Gândul la cele lumești – la aspectele cavalerești, se înțelege – îi producea multă plăcere, dar când, din cauza oboselii, le abandona, se simțea golit și dezamăgit. Pe de altă parte, a merge la Ierusalim desculț, a nu mânca decât ierburi, a practica toate austeritățile despre care știa că sunt obișnuite pentru sfinți, erau gânduri care nu numai că îl consolau cât timp stăruia asupra lor, dar chiar și după ce le abandona îl lăsau satisfăcut și plin de bucurie’ (n. 8)”; îi lăsau o urmă de bucurie.
Analizând această experiență, pontiful remarcă existența a două aspecte, apunând: „Primul este timpul: gândurile lumii sunt atractive la început, dar apoi își pierd strălucirea și ne lasă goliți, nemulțumiți (...). Pe de altă parte, gândurile lui Dumnezeu stârnesc rezistență la început – „N-am de gând să citesc cartea asta plictisitoare despre sfinți” – dar când sunt acceptate aduc o pace necunoscută, care durează mult timp”.
Oprindu-se asupra celui de-al doilea aspect – punctul final al gândurilor – papa Francisc a explicat că există o dezvoltare a discernământului, că „înțelegem ceea ce este bun pentru noi nu într-un mod abstract, general, ci pe parcursul vieții noastre”. În regulile de discernământ, rod al acestei experiențe fundamentale, Ignațiu stabilește o premisă importantă, care ajută la înțelegerea acestui proces. „Marile întrebări” – a spus pontiful – „apar atunci când am parcurs deja o porțiune de drum în viață și trebuie să ne întoarcem la acel drum pentru a înțelege ceea ce căutăm. Ignațiu, când s-a trezit rănit în casa tatălui său, nu se gândea deloc la Dumnezeu sau la cum să-și reformeze viața. A făcut prima sa experiență legată de Dumnezeu ascultându-și propria inimă, care i-a arătat o curioasă răsturnare de situație: lucrurile care erau atrăgătoare la prima vedere l-au dezamăgit, iar în altele, mai puțin strălucite, a simțit o pace durabilă”.
„Acesta este motivul pentru care (sfântul) Ignațiu ne sugerează să citim viețile sfinților, pentru că ele arată într-un mod narativ și ușor de înțeles stilul lucrării lui Dumnezeu în viețile unor oameni, nu foarte diferiți de noi” – a spus Suveranul Pontif în cea de-a doua cateheză dedicată temei discernământului, centrată pe exemplul sfântului Ignațiu de Loyola.
După cateheza audienței generale, în cadrul saluturilor în diferite limbi, pontiful s-a adresat credincioșilor și pelerinilor vorbitori de limbă italiană, îndemnând să nu uite de chinuita Ucraina. „Și nu uit de chinuita Ucraina. Văd steaguri acolo. În fața tuturor scenariilor de război din zilele noastre, îi cer fiecăruia să fie un constructor de pace și să se roage pentru ca gândurile și planurile de concordie și reconciliere să se răspândească în întreaga lume. Astăzi trăim un război mondial. Vă rog, să ne oprim! Sfintei Fecioare Maria îi încredințăm victimele oricărui război, în special dragul popor al Ucrainei” – a spus Sfântul Părinte.
De asemenea, ca de obicei, gândurile pontifului s-au îndreptat către vârstnici, tineri și cuplurile de tineri căsătoriți. Totodată, papa Francisc i-a amintit pe numeroșii bolnavi, exprimându-le apropierea și afecțiunea.
