A intrat în vigoare pe 5 iunie 2022 noua constituție apostolică ”Praedicate Evangelium” privind funcționarea Curiei Romane. Directorul editorial Vatican News, jurnalistul Andrea Tornielli, subliniază că documentul instituționalizează unele schimbări făcute deja în ansamblul instituțiilor care îl ajută pe Sfântul Părinte să-și îndeplinească slujirea Bisericii universale.
O linie de sosire și de plecare, mai mult, de repornire. Odată cu intrarea în vigoare pe 5 iunie 2022, sărbătoarea Coborârii Spiritului Sfânt, a noii constituții apostolice ”Praedicate Evangelium”, se împlinește un parcurs de reforme care a avut o durată de aproape un deceniu. Un parcurs care a însoțit până astăzi pontificatul papei Francisc și care a început în cadrul dezbaterilor din congregațiile generale ale cardinalilor premergătoare conclavului din 2013.
Reforma vine după cea stabilită de Ioan Paul al II-lea (Pastor Bonus, 1988) care, la rândul ei, o modifica pe cea promulgată de Paul al VI-lea (Universi Regimini Ecclesiae, 1967). Prioritatea acordată vestirii Evangheliei și rolul laicilor sunt ideile principale care conectează noua constituție apostolică a papei Francisc și Conciliul Ecumenic Vatican II.
Mai întâi, o privire asupra drumului străbătut deja. Reformele, mai mult din necesități legate de cronica judecătorească decât dintr-o alegere voită, au început cu instituțiile economico-financiare ale Sfântului Scaun. În 2014, papa Francisc a înființat Consiliul pentru Economie, care are îndatorirea de supraintendență a gestiunii economice și de supraveghere a structurilor și activităților administrative și financiare ale departamentelor Curiei Romane. În același timp, papa a înființat Secretariatul pentru Economie, un departament al Curiei Romane de control și orientare, însărcinat să coordoneze afacerile economice și administrative ale Sfântului Scaun și Statului Cetății Vaticanului. Secretariatului pentru Economie îi este acum transferată și competența asupra personalului, care până acum era în competența Secretariatului de Stat. Tot în 2014, papa a încredințat revizorului general îndatorirea de a efectua revizuirea (audit) departamentelor Curiei Romane, a instituțiilor legate sau raportate Sfântului Scaun și a administrațiilor din Guvernatoratul Statului Cetății Vaticanului.
Un al doilea pas a fost făcut în 2015, odată cu înființarea Secretariatului pentru Comunicare, care a devenit apoi Departamentul [Dicasterium] pentru Comunicare, în care au fost încorporate nouă instituții diferite (de la Consiliul Pontifical al Comunicațiilor Sociale până la diferitele publicații jurnalistice ale Sfântului Scaun, de la tipografie până la editura Libreria Editrice Vaticana). Noul departament a fost încredințat din 2018 conducerii unui prefect laic.
În 2016 a fost înființat Departamentul [Dicasterium] pentru Laici, Familie și Viață, care a unificat atribuțiile și funcțiile care aparțineau Consiliului Pontifical pentru Laici și Consiliului Pontifical al Familiei. Departamentul are competențe în domeniile referitoare la promovarea vieții și apostolatul credincioșilor laici, îngrijirea pastorală a tineretului, familia și misiunea ei, precum și ocrotirea și susținerea vieții umane.
Tot în 2016 papa a înființat Departamentul [Dicasterium] pentru Serviciul Dezvoltării Umane Integrale. Acesta a reunit competențele Consiliului Pontifical ”Dreptate și Pace”, Consiliului Pontifical ”Cor Unum”, Consiliului Pontifical pentru Pastorația Migranților și Itineranților și Consiliului Pontifical pentru Operatorii Sanitari. Același departament deține și atribuțiile referitoare la asociația ”Caritas Internationalis”.
În noiembrie 2017, papa a adus modificări și Secretariatului de Stat, care până atunci era alcătuit din două secții: Afacerile Generale (secție condusă de un substitut pentru Afacerile Generale) și Raporturile cu Statele (condusă de un secretar pentru Raporturile cu Statele). Papa a înființat o a treia secție, numită Secția pentru Personalul Diplomatic al Sfântului Scaun, întărind actualul oficiu de Delegat pentru Reprezentanțele Pontificale. Această secție, care depinde de Secretariatul de Stat și are un secretar propriu, exprimă atenția și apropierea papei față de personalul diplomatic. Se ocupă exclusiv de chestiunile referitoare la persoanele care lucrează sau se pregătesc pentru serviciul diplomatic al Sfântului Scaun.
Un alt pas a avut loc în februarie 2022. Papa Francisc a modificat, printr-un document motu proprio, structura internă a Congregației pentru Doctrina Credinței separând în mod clar, prin instituirea a două secții diverse, competențele doctrinare de cele disciplinare, și atribuind fiecărei secții un secretar propriu. Cardinalul prefect al departamentului are, așadar, doi vice. Scopul reformei este de a acorda justa importanță și secției doctrinare, în special rolului ei fundamental în promovarea credinței, fără a lăsa ca activitatea disciplinară să treacă în planul secund, după decenii în care au fost angajate multe eforturi și resurse umane pentru a analiza cazurile de abuz. Niciunul dintre cei doi noi secretari nu a fost numit episcop titular al vreunei dieceze.
S-a ajuns astfel la data de 19 martie 2022, cu promulgarea noii constituții, care cuprinde întregul parcurs descris până aici și introduce alte noutăți care completează reforma. Cea mai importantă se referă la faptul că primul departament al Curiei Romane este cel pentru evanghelizare, în care sunt reunite Congregația pentru Evanghelizarea Popoarelor și Consiliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări. Această alegere exprimă preocuparea fundamentală: vestirea Evangheliei. Particularitatea este dată de faptul că prefectul acestui departament devine chiar papa, care consideră crucială tema evanghelizării. Va fi ajutat de doi pro-prefecți: unul pentru secția pentru chestiunile fundamentale ale evanghelizării în lume și unul pentru secția pentru prima evanghelizare și noile Biserici particulare.
A doua noutate se referă la unificarea în noul Departament [Dicasterium] al Culturii a fostei Congregații pentru Educația Catolică și a fostului Consiliu Pontifical al Culturii. Acum are un singur prefect. A treia noutate a constituției este transformarea Elemozineriei Apostolice, până acum un simplu oficiu, care de acum devine al treilea departament [Dicasterium] al Curiei Romane, numit ”Departamentul pentru Serviciul Carității”. A patra noutate este denumirea referitoare la o instituție care nu face parte din Curia Romană: cel numit înainte ”Secretariatul General al Sinodului Episcopilor” devin acum ”Secretariatul General al Sinodului”.
O altă noutate a constituției apostolice este reprezentată de faptul că șefii departamentelor, nici chiar cei ai fostelor congregații, nu vor trebui să fie neapărat cardinali. Unicii ”cardinali” citați ca atare în ”Praedicate Evangelium” sunt cardinalul șambelan, cardinalul prefect al Tribunalului Signaturii Apostolice și cardinalul coordonator al Consiliului pentru Economie. Papa a stabilit, de asemenea, ca funcțiile îndeplinite de clerici și persoanele consacrate în Curia Romană să aibă o durată de cinci ani, care poate fi reînnoită pentru alți cinci ani, urmărindu-se o mai mare mobilitate și un interschimb între Roma și Bisericile locale.
În fine, există un element semnificativ al noii constituții menit să condiționeze, în evoluțiile viitoare, chiar concretețea vieții Bisericilor locale și a structurilor acestora. Papa Francisc amintește în Preambulul constituției că ”orice creștin, în virtutea botezului, este un discipol misionar în măsura în care a întâlnit iubirea lui Dumnezeu în Cristos Isus”. De aici decurge implicarea credincioșilor laici - bărbați și femei - în rolurile de conducere și de responsabilitate. Dacă ”orice credincios” poate să conducă un departament sau o instituție curială, ”dată fiind competența particulară, puterea de conducere și funcția particulară”, aceasta se explică prin faptul că orice instituție a Curiei Romane acționează, de fapt, în virtutea puterii ce i-a fost încredințată de papa.
