De Margherita Del Castillo
O bijuterie orientală încastrată în tiara pontificală. Este suficientă această expresie sintetică a Papei Leon al XIII-lea pentru a reda frumuseţea unică a Bazilicii „Sf. Maria” de la Grottaderrata, numită şi Abaţia Greacă a Sfântului Nil, după numele întemeietorului ei. În 1004, când abatele Nil a ajuns aici alături de o comunitate mică, a avut viziunea Fecioarei Maria care i-a arătat unde să construiască biserica pe care să i-o dedice. O perlă rară, adăugăm noi, din moment ce este vorba de ultima mănăstire de rit bizantin – grec care depinde în mod direct de Sfântul Scaun. Terminat în 1024, complexul a fost sfinţit în luna decembrie de Papa Ioan al XIX-lea. Exteriorul bazilicii a fost restaurat în secolul trecut şi astfel s-a ajuns la aspectul original, descoperindu-se chiar şi o frescă în care este reprezentat Cristos care eliberează sufletele din Sheol. De asemenea, se poate observa un frumos mozaic bizantin din secolul XI în care Cristos binecuvântează şi îi are alături de el pe Fecioara Maria şi pe Sf. Ioan, o temă iconografică foarte răspândită.
În interiorul bazilicii spaţiul are un stil roman, fiind subdivizat în trei abside şi a fost transformată după o sensibilitate barocă, de aceea coloanele au fost înlocuite de pilaştri, iar pereţii au fost acoperiţi cu ornamente. Mozaicul din arcul triumfal care desparte absida centrală de prezbiteriu este medieval, din sec. XII şi îi reprezintă pe apostoli. Tronul este ocupat de un miel care este simbolul lui Cristos. De asemenea, se poate observa o frescă din aceeaşi perioadă în care este reprezentată Sf. Treime.
Trei mari artişti au contribuit la încununarea capodoperei bizantine: Domenichino, Anibbale Carracci şi Bernini. Primul a decorat biserica cu scene din viaţa Sf. Nil, în Capela Farnesiana, iar deasupra altarului Carracci a pictat-o pe Fecioara Maria cu Pruncul între cei doi sfinţi fondatori ai mănăstirii. Bernini a proiectat iconostasul în centrul căruia se află Fecioara Maria care arată înspre Fiul său.
Încă de la întemeierea ei, mănăstirea a fost un centru cultural important datorită muncii de copiator făcută de călugării care au reuşit să copieze codice latine şi grecești preţioase.
Traducere: Andrei Hrișman
Sursa:www.lanuovabq.it
