Din istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică [15] Madonna di Romania, la Tropea-Italia

La Tropea în Calabria (Italia) din străvechi timpuri se cinsteşte o icoană făcătoare de minuni: a Maicii Domnului din România (Madonna di Romania). Legenda relatează că această icoană a fost adusă de nişte marinari din Constantinopol (Noua Romă). Când ei sosesc cu icoana pe malul de la Tropea, nu mai pot urma călătoria; o putere nevăzută îi împiedică. Abia când unul dintre marinari scoate icoana Maicii Domnului, pe care o ţinea ascunsă pentru a nu fi sfărâmată de iconoclaştii din Bizanţ, când o duce şi o închină bisericii din Tropea, toate se liniştesc şi ei îşi pot vedea neîmpiedicaţi de drum înainte. Episcopul, clerul şi poporul din acest oraş primesc cu mare bucurie acea icoană frumoasă, făcându-i loc de cinste în catedrala lor. O frescă zugrăveşte scena aducerii icoanei numită a Maicii Domnului din România în portul de la Tropea.

Istoricul bisericesc Mons. Tacconi-Gallucci se îndoieşte de adevărul acestei legende. El afirmă că legende de felul acesta se aud peste tot, mai ales pe malurile mării Tirenice şi Ionice. Este de părere că icoana a fost adusă din Niceea ori poate chiar din România în 787 de însuşi episcopul Teodor din Tropea, care în acel an a fost de faţă la sinodul ecumenic ţinut la Niceea împotriva iconoclaştilor. Alţi istorici sunt de părerea că icoana aceasta, ca şi atâtea alte odoare bisericeşti din Răsărit, a fost adusă de călugării Sf. Vasile cel Mare, apărători ai sfintelor icoane, călugării bazilieni găsind întotdeauna sprijin şi ocrotire pe ţărmurile italice, din aceste timpuri fiind şi mănăstirea basiliană Grotta-Ferrata de lângă Roma.

Stilul icoanei e bizantin. Partea de sus era rotundă sau circulară, cea de jos dreptunghiulară. În timpul când s-a schimbat stilul vechi norman al catedralei din Tropea, un zugrav a stricat înfăţişarea acestei icoane, împrejmuind capul Maicii Domnului şi al Fiului ei cu patru îngeri, pe fiecare flanc câte doi. Nepotrivindu-se aceşti îngeri cu caracterul icoanei, prof. Tullio Brizi di Assisi, prin anii 1920, i-a desfiinţat şi a redat icoanei vechea formă bizantină, cu un minunat fond auriu.

Din Tropea, cultul Madonnei di Romania trece şi la vecini, în Nicotera, în Motta Filocastro (unde se numeşte Madonna Romanella sau Romanilla), apoi chiar în Messina (Sicilia), unde poartă acelaşi nume.

In 1938 tropeanii l-au invitat pe Excelența Sa Andrea Cassulo, Nunţiu Apostolic în România, să le vorbească despre Cultul Mariei în România. Începe cu câteva consideraţii despre români şi România, afirmând că poporul român este un popor credincios care nimic nu intreprinde fără ca să se gândească mai întâi la Dumnezeu. Cultul Maicii Domnului este foarte răspândit. În fiecare biserică, în fiecare schit, în mănăstiri, pe cărţi, pe lăcaşurile sfinte, pretutindeni se vede chipul Maicii Sfinte şi al dumnezeescului Ei Fiu, Isus, în braţele ei de mamă. „O rază din această credinţă, din această dragoste, a ajuns până la voi, iubiţii mei fraţi, fiindcă una din acele icoane, plecată din Răsărit în acele timpuri aşa de grele, dar aşa de slăvite, a vrut să se aşeze aici, în mijlocul vostru, ca un izvor de binecuvântare şi de mângăiere... Chemat nu de mult de Sf. Părinte să pun slabele mele puteri în slujba României, numită grădina Maicii Domnului, vă mărturisesc că nu ştiam că avem noi în Italia o icoană cinstită sub prea frumosul nume de Maica Domnului din România”. Vorbeşte despre sanctuarele mariane ale românilor greco-catolici, Nicula, Moisei, Bixad, Prislop, Zalău, Drăgeşti, Lupşa, Racoviţa, Radna etc. şi despre Maria în liturghie şi literatură. După Liturghia slujită de Andrea Cassulo are loc binecuvântarea euharistică şi procesiunea cu icoana ferecată în argint a Maicii Domnului din România în frunte (Pr. I. Georgescu, Maica Domnului din România, Tip. Ordinului Sf. Vasile, Bixad, 1939).

Astăzi, biserica Cattedrale di Maria Santissima di Romania, edificiu construit în 1100 în stil romanic, care conţine icoana Maicii Domnului din România (Madonna di Romania), protectoarea oraşului, este concatedrală a diecezei de Mileto-Nicotera-Tropea. Aşa cum se prezintă astăzi, icoana este o renovare a vechii icoane.

Nu știm dacă icoana a fost dusă la Tropea chiar din România de astăzi. Termenul „Romania” nu este foarte vechi. Sintagma „Imperiul Bizantin” este una modernă. Termenul vremii era Ρωμανία (Romania) sau Βασιλεία Pωμαίων (Basileia Romaion), echivalentul latinescului Imperium Romanorum (Imperiul Roman de limbă greacă cu capitala la Constantinopol). De abia în 1557 istoricul german Hieronymus Wolf a introdus un sistem de istoriografie bizantină în lucrarea sa Corpus Historiae Byzantinae, pentru a deosebi istoria antică romană de istoria medievală greacă. Deci, e posibil ca Romania să însemne Imperiul Roman de Răsărit. Între timp, ne rugăm ca Maica Domnului să întărească credința poporului italian și a celui român (Cf. Anton Rusal, Pietate și devoțiuni. Istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică din România (1918-1948). Vol. 1: Spiritualitatea laicală, Ed. Globe Edit, Beau Bassin, 2020).