Victor Babeș este considerat alături de Ion Cantacuzino și Gheorghe Marinescu ca fiind membru fondator al școlii medicale românești. Fiu al doctorului Vincențiu Babeș, originar dintr-un sat de lângă Timișoara, Victor Babeș s-a născut la Viena în anul 1854. Studiile secundare le-a urmat în România și la Budapesta, ca bursier al statului român. Studiile medicale le-a urmat la Budapesta și Viena, urmate de specializări în Germania (München, Heidelberg, Berlin) și în Franța (Paris, Strassbourg). După patru ani de activitate la Catedra de histologie patologică la Universitatea din Budapesta, în anul 1888 părăsește Budapesta pentru a întemeia Catedra de Bacteriologie la București, unde va crea și Institutul care îi poartă numele și unde se vor ridica doi savanți de renume mondial, și anume Gheorghe Marinescu și Constantin Levaditi. Chiar de la începutul sosirii la București a înființat unul din primele centre de vaccinare antirabice din lume după modelul celui creat de Pasteur la Paris. La vremea respectivă, Victor Babeș era o personalitate medicală de prim rang după ce împreună cu profesorul A. V. Cornil a publicat, în anul 1885, cel dintâi tratat de bacteriologie din lume intitulat „Bacteriile și rolul lor în etiologia, anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”, tratat ce a fostdistins cu marelepremiu „Monthin” de Academia franceză. Spectrul preocupărilor bacteriologice s-a lărgit progresiv generând priorități mondiale absolute cum ar fi descoperirea bacilului morvei, a corpusculilor Babeș-Negri, în turbare, a grupului de protozoare parasite („babesiozele”).
În anul 1893, Victor Babeș este ales membru activ al Academiei Române, prezentându-și discursul de recepție cu titlul „Despre transmiterea proprietăților imunizate prin sângele animalelor imunizate”, la data de 24 martie 1895.
O descoperire de primă mărime – care îl situează pe Babeș imediat după Pasteur – se referă la ceea ce se numește în prezent „metoda românească de tratament antirabic”, care rămâne un instrument de bază ce a contribuit la eradicarea turbării și care se regăsește redactată în impresionanta lucrare „Traité de la rage” premiată cu premiul Briand. Toate aceste descoperiri i-au adus un binemeritat prestigiu științific internațional. Sunt edificatoare câteva afirmații ale unor distinși oameni de știință ai vremii. Profesorul francez A. V. Cornil, cel împreună cu care Victor Babeș a publicat primul tratat de bacteriologie din lume, afirma: „Nu Babeș a învățat ceva de la mine, ci eu am câștigat mult de la dânsul… Cartea publicată pe care mi-am pus numele am realizat-o nu neapărat pentru că aș fi contribuit la ea cu mai multă știință, ci mai mult pentru că numele meu era mai cunoscut”. Profesorul și savantul polonez dr. O. Bujwid de la Facultatea de medicină din Cracovia afirma că „Numele marelui savant Babeș va rămâne viu alături de acela a lui Pasteur și a lui Robert Koch, creatorii noii științe microbiologice”.
Înanul 1919, Victor Babeș a participat la organizarea modernă a Universității Românești din Cluj, fiind numit în primul corp profesoral al Facultății de Medicină ca șef al Catedrei de anatomie patologică.
Universitatea românească înființată la Cluj în anul 1919 a primit numele său în anul 1948, mai târziu la contopirea celor două universități – română și maghiară – adăugându-se și numele matematicianului Bolyai. Legat de prezența lui Victor Babeș la Cluj, la deschiderea primului său curs de clinică medicală în data de 7 noiembrie 1919, în amfiteatrul Clinicii Medicale I, Profesorul Iuliu Hațieganu – decan al Facultății de Medicină – a omagiat prezența „celui mai distins reprezentant al anatomiei patologice și bacteriologice, la care trebuie să se adape nu numai studenții, dar și profesorii și învățații”. Marele Nicolae Iorga l-a caracterizat pe savantul Victor Babeș drept „binefăcător al omenirii”.
Victor Babeș a fost un mare iubitor al poporului român, preocupându-l problematica pelagrei definită boală a mizeriei, larg răspândită la începutul secolului XX, alături de tuberculoză.
Victor Babeș a fost și un mare om de cultură. A avut drept preferați între poeți pe Goethe, pictori, pe Rafael, compozitori, pe Chopin și Grieg. Puțină lume știe că Victor Babeș a fost și poet, compunând în tinerețe un număr de 50 poezii.
La începutul lunii septembrie 1994, la 140 de ani de la naștere, la Cluj s-a deschis Muzeul Profesor Doctor Victor Babeș în strada Andrei Mureșanu, nr. 14 A. Acesta cuprinde mai multe documente și obiecte care au aparținut savantului, inclusiv microscopul la care și-a desfășurat activitatea de cercetare de-a lungul vieții. Toate aceste lucruri ar fi bine și de dorit să fie cunoscute cel puțin de cei care au fost sau sunt studenții Universității „Babeș-Bolyai”, cea mai mare Universitate românească în prezent.
În acest an, la 19 octombrie, se vor împlini 95 de ani de la trecerea în eternitate marelui savant român.
Prof. Univ. Dr. Sorin Nicu Blaga – medic și muzician
