De multe ori Evanghelia pare să ne ceară lucruri imposibile. Fragmentul de astăzi se încheie cu o invitație care la o primă vedere pare cel puțin hazardată: fiți milostivi, așa cum Dumnezeu este milostiv. În Vechiul Testament găsim o cerere similară: fiți sfinți, precum Eu sunt sfânt. Cine oare ar îndrăzni măcar în gând să se măsoare cu Dumnezeu? Pare ceva nebunesc! Și totuși, dacă ne întoarcem cu gândul în timp la momentul Facerii, descoperim că primul păcat se naște tocmai dintr-o astfel de ispită: aceea de a fi la fel cu Dumnezeu. Șarpele oferă primilor oameni tentația și ei o acceptă nu pentru a gusta un altfel de fruct, ci pentru efectul promis. În loc să aștepte darul lui Dumnezeu, Adam și Eva încearcă să-l ia cu forța, deschizând o cutie a Pandorei ce până în zilele noastre își împrăștie darurile inveninate printre noi. Și fără să învețe deloc din greșeli, urmașii lor continuă să urmărească himera ispitei dintru început, când ridicând turnuri de piatră înspre Cer, când înălțând ziduri de trufie în suflete.
Dumnezeu ne dăruiește Îngeri păzitori, care să ne readucă aminte de iubirea dintru început, luptând pentru noi cu Ispititorul. Îngerul-simbol al acestei lupte este Arhanghelul Mihail. Numele lui, Mi-Kha-El, înseamnă “Cine e ca Dumnezeu?” și ne revelează adevărata miză a înfruntării. El este ocrotitorul nostru, arătându-ne adevărata față a ispitelor acestei lumi și aducându-ne aminte că nimic din ceea ce propune cel rău nu se poate compara cu darurile lui Dumnezeu. Falșii idoli, falșii dumnezei își dovedesc inconsistența îndată ce intrăm în logica lor, lăsându-ne în suflet același gol și același gust de moarte ca și primul păcat.
La împlinirea timpurilor, nu doar îngerii, ci însuși Fiul lui Dumnezeu se coboară la noi, pentru a reface prin patima, moartea și Învierea Sa, icoana Sfintei Treimi din sufletul nostru și pentru a ne arăta astfel adevărata cale pentru a deveni la fel ca Dumnezeu: milostivirea și iubirea de aproapele. Evanghelia de astăzi este rețeta secretă a unei transfigurări căutată încă dintru începuturi. Împărăția Cerurilor, adevărata Grădina a Raiului, prinde contur prin gesturi simple, dar pline de iubire, aflate la îndemâna oricui, fiindcă noi toți am fost învăluiți de o astfel de Iubire pe când eram răi și departe de Dumnezeu. Iar dacă îndurarea lui Dumnezeu a reușit să schimbe răutatea din sufletul nostru, de ce nu am oferi aceeași șansă celorlalți?
PS Claudiu
Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla
Ev Lc 6,31-36
Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea; si dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.