Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 4
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

FOTO: Papa Francisc a creat 19 noi cardinali. Benedict al XVI-lea, prezent la ceremonie

 
FOTO: Papa Francisc a creat 19 noi cardinali. Benedict al XVI-lea, prezent la ceremonie
  • 22 Feb 2014
  • 4081
Astăzi, 22 februarie 2014, în Bazilica Sfântul Petru, a avut loc consistoriul public în care Papa Francisc a creat 19 noi cardinali.  La ceremonie a fost prezent și Papa emerit Benedict al XVI-lea.

Noii cardinali creați de Papa Francisc sunt: Mons. Pietro Parolin, arhiepiscop titular de Acquapendente, secretar de stat; Mons. Lorenzo Baldisseri, arhiepiscop titular de Diocletiana, secretar general al Sinodului Episcopilor; Mons. Gerhard Ludwig Műller, arhiepiscop-episcop emerit de Regensburg, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei; Mons. Beniamino Stella, arhiepiscop titular de Midila, prefectul Congregaţiei pentru Cler; Mons. Vincent Nichols, arhiepiscop de Westminster (Marea Britanie); Mons. Leopoldo José Brenes Solórzano, arhiepiscop de Managua (Nicaragua); Mons. Gérald Cyprien Lacroix, arhiepiscop de Québec (Canada); Mons. Jean-Pierre Kutwa, arhiepiscop de Abidjan (Coasta de Fildeş); Mons. Orani João Tempesta, O.Cist., arhiepiscop de Rio de Janeiro (Brazilia); Mons. Gualtiero Bassetti, arhiepiscop de Perugia-Città della Pieve (Italia); Mons. Mario Aurelio Poli, arhiepiscop de Buenos Aires (Argentina); Mons. Andrew Yeom Soo jung, arhiepiscop de Seul, (Coreea de Sud); Mons. Ricardo Ezzati Andrello, S.D.B., arhiepiscop de Santiago de Chile (Chile); Mons. Philippe Nakellentuba Ouédraogo, arhiepiscop de Ouagadougou (Burkina Faso); Mons. Orlando B. Quevedo, O.M.I., arhiepiscop de Cotabato (Filipine); Mons. Chibly Langlois, episcop de Les Cayes (Haïti); Mons. Loris Francesco Capovilla, arhiepiscop titular de Mesembria; Mons. Fernando Sebastián Aguilar, C.M.F., arhiepiscop emerit de Pamplona; Mons. Kelvin Edward Felix, arhiepiscop emerit de Castries.

ACC










Redăm mai jos discursul Sfântului Părinte Papa Francisc:
 (Sursa: ro.radiovaticana.va)


„«Isus mergea înaintea lor…» (Marcu 10,32). Isus merge înaintea noastră şi în acest moment. El este mereu înaintea noastră. El merge înainte şi ne deschide calea. Aceasta este încrederea şi bucuria noastră: să fim discipolii săi, să stăm împreună cu El, să mergem în urma Lui, să-l urmăm.

Când am concelebrat împreună prima Sfântă Liturghie în Capela Sixtină, «a merge» a fost primul cuvânt pe care Domnul ni l-a propus, «a merge», şi apoi, «a construi» şi «a da mărturie». Astăzi revine acelaşi cuvânt, dar ca gest, ca lucrare a lui Isus care continuă. «Isus mergea…». Ne impresionează faptul că în Evanghelii Isus mergea mult şi îi învăţa pe ai săi de a lungul drumului. E important acest lucru. Isus nu a venit să-i înveţe pe oameni o filozofie, o ideologie, ci o «cale», un drum de străbătut împreună cu El, şi drumul se învaţă străbătându-l, mergând. Da, dragi Fraţi, aceasta este bucuria noastră: să mergem cu Isus.

Dar nu e uşor, nu e comod, pentru că drumul pe care Isus îl alege este drumul crucii. În timp ce se află pe cale, El vorbeşte discipolilor săi despre cele ce aveau să se întâmple la Ierusalim: prevesteşte patima, moartea şi învierea sa. Iar ei – notează evanghelistul – erau «uimiţi» şi «cuprinşi de teamă». «Uimiţi», desigur, pentru că a urca la Ierusalim însemna pentru ei să participe la triumful lui Mesia, la biruinţa sa – după cum se vede din cerinţa lui Iacob şi Ioan; şi «cuprinşi de teamă» pentru cele pe care Isus avea să le îndure, şi pe care ei înşişi riscau să le îndure.

Spre deosebire de discipolii de atunci, noi ştim că Isus a învins şi nu ar trebui să ne mai temem de Cruce, dimpotrivă, speranţa noastră este în Cruce. Cu toate acestea, suntem şi noi oameni, păcătoşi, expuşi la ispita de a gândi după oameni şi nu după Dumnezeu. Şi când avem o gândire mundană, care este consecinţa? «Ceilalţi zece», citim în Evanghelie (v. Marcu 10, 41), «au fost cuprinşi de indignare faţă de Iacob şi Ioan». S-au indignat. Dacă predomină mentalitatea lumii, îşi fac loc rivalităţile, invidiile, grupările…

Cuvântul pe care astăzi Domnul îl spune pentru noi este atât de binefăcător! Ne purifică pe dinăuntru, aduce lumină în conştiinţele noastre, ne ajută să ne sincronizăm pe deplin cu Isus, şi să o facem împreună în momentul în care Colegiul cardinalilor se măreşte prin intrarea unor noi membri.

«Atunci Isus, chemându-i la sine…» (Mc 10,42). Iată un alt gest al Domnului. De a lungul drumului, El îşi dă seama că trebuie să le vorbească celor Doisprezece, se opreşte, îi cheamă la sine. Fraţilor, să lăsăm ca Domnul Isus să ne cheme la sine, să ne lăsăm con-vocaţi de El! Şi să-L ascultăm cu bucuria de a primi împreună Cuvântul său, de a ne lăsa formaţi de acesta şi de Duhul Sfânt, pentru a deveni tot mai mult o singură inimă şi un singur suflet în jurul Lui.

Şi în timp ce suntem convocaţi, «chemaţi la sine» de unicul nostru Învăţător, vă spun la rândul meu ceea ce Biserica are nevoie: are nevoie de voi, de colaborarea voastră, şi chiar mai înainte, de comuniunea voastră, de comuniunea cu mine şi între voi. Biserica are nevoie de curajul vostru, ca să vestească Evanghelia în orice ocazie, oportună şi non oportună, şi ca să dea mărturie pentru adevăr. Biserica are nevoie de rugăciunea voastră, pentru bunul mers al turmei lui Cristos, rugăciune care, împreună cu vestirea Cuvântului, este prima îndatorire a episcopului. Biserica are nevoie de compasiunea voastră, mai ales în acest timp de durere şi suferinţă din atâtea ţări ale lumii. Dorim să ne exprimăm apropierea noastră spirituală faţă de comunităţile bisericeşti şi de toţi creştinii care suferă discriminări şi persecuţii. Biserica are nevoie de rugăciunea noastră pentru ei, ca să fie tari în credinţă şi să ştie a răspunde la rău cu bine. Iar această rugăciune a noastră se extinde la orice om şi femeie care îndură nedreptate din cauza convingerilor sale religioase. Biserica are nevoie de noi ca să fim oameni de pace şi să facem pace prin faptele noastre, prin aspiraţiile şi rugăciunile noastre: de aceea, să invocăm pacea şi împăcarea pentru popoarele care în aceste vremuri sunt încercate de violenţă şi război.

Vă mulţumesc, Fraţilor preaiubiţi! Să mergem împreună pe urmele Domnului, şi să ne lăsăm tot mai mult convocaţi de El, în mijlocul Poporului credincios, al Sfintei Maici Biserici”.