”Episcopul și unitatea creștinilor: vademecum ecumenic” este documentul prezentat vineri, 4 decembrie 2020, la Sala de Presă a Sfântului Scaun de înalți oficiali ai Curiei Romane. La conferința de presă, transmisă live în streaming la ora locală 11.30, au luat cuvântul cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor, cardinal Marc Ouellet, prefectul Congregației pentru episcopi, cardinalul Luis Antonio Tagle, prefectul Congregației pentru evanghelizarea popoarelor, și cardinalul Leonardo Sandri, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale.
Într-un comunicat de presă, Consiliul pontifical pentru promovarea unității creștinilor anunță publicarea acestui ”document semnificativ asupra angajării ecumenice a Bisericii catolice”.
”Apărut ca răspuns la o cerință înaintată de membrii și consilierii Consiliului pontifical amintit, acest scurt document își propune să-i asiste și să-i călăuzească pe episcopii catolici în slujirea lor de promovare a unității creștinilor”. Publicarea unui ”Vademecum ecumenic”, se amintește în comunicatul de presă, marchează împlinirea a 60 de ani de la înființarea Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor, care a avut loc în 1960 la inițiativa papei Sfântul Ioan al XXIII-lea.
Documentul prezentat vineri presei a fost aprobat de papa Francisc care, în scrisoarea sa prilejuită de cea de-a 25-a aniversare a enciclicei Ut unum sint (1995), a făcut o referință la un Vademecum de natură ecumenică. Amintind că ”slujirea unității este un aspect esențial al misiunii episcopului”, Sfântul Părinte și-a exprimat urarea ca Vademecumul să folosească drept ”încurajare și călăuză” în exercițiul răspunderilor ecumenice ale episcopilor.
”Vademecumul ecumenic” cuprinde două părți principale. În prima parte, intitulată ”Promovarea ecumenismului în Biserica catolică”, se expune ceea ce se cere Bisericii catolice în îndeplinirea misiunii ei ecumenice. Aici, documentul ia în considerare structurile și persoanele active în domeniul ecumenic la nivel diecezan și național, formarea ecumenică și folosirea mass-media diecezane.
Cea de-a doua parte are ca titlu ”Relațiile Bisericii catolice cu ceilalți creștini” și analizează patru modalități prin care Biserica catolică se angajează în relația cu celelalte comunități creștine. Ecumenismul spiritual, prima modalitate, este prezentat drept ”sufletul mișcării ecumenice” (cf. Unitatis redintegratio, nr. 8). În această privință, Vademecumul arată modul în care episcopii pot călăuzi poporul ce le-a fost încredințat pe calea rugăciunii, convertirii și sfințeniei pentru binele unității creștinilor, subliniind în mod deosebit importanța Sfintelor Scripturi, purificarea memoriei și ”ecumenismul sângelui”. A doua modalitate este dialogul carității, care se ocupă de ”cultura întâlnirii” la nivel de contacte și de colaborare zi de zi, alimentând și adâncind relația care deja îi unește pe creștini în virtutea botezului. Dialogul adevărului, a treia modalitate, se referă la căutarea adevărului lui Dumnezeu pe care catolicii o întreprind împreună cu alți creștini prin intermediul dialogului teologic ecumenic. În fine, dialogul vieții are în vedere ocaziile unor schimburi de experiență și de colaborare cu ceilalți creștini în îngrijirea pastorală (”ecumenismul pastoral”), în mărturisirea adusă lumii (”ecumenismul practic”) și prin intermediul culturii (”ecumenismul cultural”).
Liniile călăuzitoare se bazează pe decretul Conciliului Vatican II asupra ecumenismului ”Unitatis redintegratio”, pe enciclica Sfântului Ioan Paul al II-lea despre ecumenism ”Ut unum sint” și pe două documente ale Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor: Directoriul privind aplicarea principiilor și normelor asupra ecumenismului și Dimensiunea ecumenică în formarea celui care se dedică slujirii pastorale.
La încheierea fiecărei secțiuni, Vademecumul prezintă o listă de ”recomandări practice” care rezumă, în termeni simpli și direcți, îndatoririle și inițiativele care pot fi realizate la nivel local și regional. La final, documentul prezintă, de asemenea, o scurtă descriere a dialogurilor teologice internaționale în care este angajată Biserica catolică.
