În Duminica a XXII-a după Rusalii, 1 noiembrie 2020, în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj au fost celebrate două Sfinte Liturghii Arhierești. Prima dintre acestea a fost celebrată începând cu ora 08:45 de către Preasfinția Sa Cristian, Episcop Auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, fiind transmisă în direct de TVR3 și online pe canalul Youtube Radio Blaj TV, iar cea de-a doua a fost celebrată începând cu ora 10:00 de către Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, fiind transmisă în direct de Maria TV și online de Radio Blaj TV.
În omilia rostită, Preasfinția Sa Cristian a subliniat că atunci când îl primim pe Isus în Sfânta Euharistie, devenim și noi cristofori, purtători de Cristos. Evanghelia duminicii de azi este împărțită în două scene, una desfășurată pe pământ iar alta în lumea nevăzută, și în care regăsim personajele parabolei în noi ipostaze: săracul odihnindu-se în împărăția lui Dumnezeu, iar bogatul chinuindu-se în locul de chin. Evanghelistul Luca ne prezintă astfel starea sufletelor după moarte, sintetizată în trei concepte-cheie: conștiință, identitate și amintire.
Eternitatea chinurilor iadului este pusă în relație cu prăpastia care face imposibilă trecerea dintr-o parte în cealaltă. Putem aplica și la experiența zilelor noastre răspunsul pe care Avraam îl adresează bogatului atunci când îi cere să fie avertizați cei din familia lui de acel loc de chin: chiar conștienți fiind de sacrificiul și învierea lui Isus pentru noi, alegem să ignorăm aceste adevăruri și ne vedem liniștiți de plăcerile vieții.
În încheierea predicii, Episcopul auxiliar ne-a îndemnat să fim atenți la prăpăstiile pe care le săpăm în relațiile cu cei din jur și să încercăm să umplem acele goluri pe care le săpăm între noi și aproapele nostru cu și prin iubire.
Preasfinția Sa Claudiu a evidențiat în cadrul celei de-a doua celebrări că tot ceea ce facem aici pe pământ se răsfrânge în eternitate, iar când vom trece de poarta acestei lumi vom găsi ceea ce am ales în timpul vieții noastre pământești. Prăpastia pe care bogatul o regăsește între el și Rai a săpat-o el însuși prin alegerile pe care le-a făcut zilnic.
Evanghelia de azi nu încearcă să facă o distincție dintre bogați și săraci, deoarece cineva poate avea multe bogății dar să nu fie legat de ele și să le folosească ajutând toți acei nevoiași pe care îi întâlnește zi de zi. Bogăția nu este neapărat o chestiune de cantitate ci o legătură dintre noi și bunurile noastre.
Dumnezeu ne înconjoară cu îndurarea Sa, iar în pilda de astăzi vedem cum bogatului i se oferea în fiecare zi șansa de a face binele, deoarece la poarta lui era prezent săracul Lazăr, așteptând un gest de milostenie. Bogatul avea în fiecare clipă șansa la mântuire, ar fi fost îndeajuns firimiturile care îi cădeau de pe masă, dar pentru aceasta trebuia să-și aducă aminte de săracul de la ușa lui.
Preasfinția Sa a subliniat că viața creștină este o viață de trăire continuă cu Dumnezeu. În comparație cu veșnicia, viața noastră pe pământ este doar o clipă, iar fiecare gest pe care îl facem aici reverberează în eternitate.
În încheiere Preasfinția Sa ne-a îndemnat să reflectăm la viețile noastre, căci spre deosebire de bogatul din pilda relatată de Luca, noi mai avem încă posibilitatea să înfăptuim acea schimbare în sufletele noastre care să ne dăruiască Paradisul.
Biroul Arhieparhial de Presă
