În toamna anului 1970,ca tânăr student la medicina clujeană, căutam insistent să intru în posesia „Tratatului elementar de anatomie descriptivă și topografică,, al profesorului Victor Papilian, o veritabilă „piatră de încercare,, pentru oricare student din anul I. Studenții din anii mai mari pe care îi întâlneam când serveam masa la cantina căminului „Victor Babeș,” vorbeau cu multă preocupare și interes despre o carte apărută la începutul anului universitar și pe care mi-au recomandat-o ca fiindu-mi de foarte mare utilitate în anii următori și anume „Propedeutica medicală” a profesorului Ioan Goia. Am dat curs acestui demers și răsfoind-o din curiozitate mi-am dat seama că aceasta este cu adevărat „o carte de medicină” în care sunt descrise simptomele și semnele bolilor diverselor aparate și sisteme ale organismului. Peste doar doi ani - în anul III de facultate fiind - aveam să constat că această carte reprezintă „abecedarul” semiologiei medicale (evaluarea, descrierea și interpretarea simptomelor și semnelor diverselor boli). Noțiunea de propedeutică medicală - titlul cărții - înglobând semiologia medicală, presupunea și inițierea studenților în efectuarea diverselor metode și manopere clinice și de laborator, absolut necesare în elaborarea diagnosticului.
„Propedeutica medicală” a profesorului Ioan Goia a reprezentat astfel „Biblia” a numeroase generații de studenți interesați să se inițieze în studiul medicinii interne.
Cartea apărută sub redacția primului titular al catedrei de propedeutică (semiologie) medicală a învățământului medical clujean în limba română se înscrie pe linia unei tradiții inițiate la Clinica Medicală I în anul 1919, anul în care la data de 7 noiembrie profesorul Iuliu Hațieganu avea să susțină cursul inaugural intitulat „Icterul cataral”. La acea dată Ioan Goia funcționa ca șef de lucrări al clinicii. Colaborarea dintre acești doi titani ai medicinii interne clujene va avea drept rezultat redactarea „Tratatului elementar de Semiologie și Patologie medicală” apărut în 3 volume la mijlocul anilor ꞌ30 în 4 ediții (între anii 1934-1938). Așa cum profesorul Iuliu Hațieganu s-a identificat cu Clinica Medicală I, profesorul Ioan Goia se va identifica cu Clinica Medicală II începând cu data de 29 octombrie 1939 (anul inaugurării „Palatului Nou” al Clinicilor Universitare Clujene).
Semnificația actuală a acestui eveniment editorial medical universitar clujean derulat în urmă cu 5 decenii poate avea trei conotații.
Cartea se înscrie organic pe linia manifestărilor prilejuite de Centenarul Universitar Românesc Clujean - implicit Medical - fiind un exemplu de mare profesionalism didactic atins de medicina clujeană la mijlocul acestei perioade.
Expresie a unei emulații și entuziasm creativ al „Generației de Aur” a medicinii românești clujene de după Marea Unire, cartea reprezintă o traducere în fapt a activității didactice a celui considerat pe bună dreptate întemeietorul semiologiei medicale din Transilvania și nu numai.
Cartea, reprezentând „busolă” ulterioarelor manuale de semiologie clujeană, constituie o provocare și în prezent pentru colectivul Catedrei de Semiologie. Conștienți de responsbilitatea pe care o au și ancorați în realitatea timpurilor noastre, medicii acestei instituții, sub coordonarea șefului catedrei-profesorul universitar și omul de cultură Dan Dumitrașcu - împlinesc cu prisos acest deziderat.
Prof. Univ. Dr. Sorin Nicu Blaga
Clinica Medicala I
