Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


4 - = 3
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Un nou ”Directoriu pentru cateheză” pentru a-l vesti pe Cristos în era digitală

 
Un nou ”Directoriu pentru cateheză” pentru a-l vesti pe Cristos în era digitală
  • 26 Iun 2020
  • 1966

 

A fost prezentat presei joi, 25 iunie 2020, noul ”Directoriu pentru cateheză”. La conferința de presă, arhiepiscopul Rino Fisichella, președintele Consiliului pontifical pentru promovarea noii evanghelizări, a subliniat necesitatea unui nou Directoriu, la aproape 50 de ani după primul (1971) și la peste 20 de ani după cel de-al doilea (1997). Viteza cu care se modifică limbajul și relațiile, a remarcat prelatul, conduce la ”un nou model de comunicare și de formare, care afectează inevitabil Biserica în complexul domeniu al educației”.

Un document foarte așteptat pe toate continentele, care a avut nevoie de nu mai puțin de douăsprezece redactări și de peste cinci ani de lucru, pentru care papa Francisc a cerut, în momentul în care a pus semnătura finală, ”să se tragă clopotele a sărbătoare” în semn de gratitudine pentru efortul depus. Sunt câteva dezvăluiri din culisele în care s-a maturizat noul ”Directoriu pentru cateheză”, prezentat joi, 25 iunie 2020, la Sala de Presă a Sfântului Scaun.

La întâlnirea cu jurnaliștii, dintre care câțiva erau prezenți în aula ”Ioan Paul al II-lea” și mult mai mulți urmăreau cu ajutorul platformelor digitale, au luat parte președintele Consiliului pontifical pentru promovarea noii evanghelizări, arhiepiscopul Rino Fisichella, secretarul aceluiași Consiliu pontifical, mons. Octavio Ruiz Arenas, și delegatul pentru cateheză din cadrul aceluiași Consiliu, mons. Franz-Peter Tebartz-van Elst.

Documentul, însumând aproape 300 de pagini, a apărut inițial în italiană, spaniolă și portugheză, urmând să fie difuzat în curând în alte patru limbi și în zece ediții, de la spaniola pentru America Latină până la engleza Statelor Unite ale Americii.

Un Directoriu nou într-o cultură nouă

Era necesar un nou ”Directoriu pentru cateheză”, a spus încă de la începutul intervenției sale arhiepiscopul Fisichella, pentru că vestirea Evangheliei are nevoie de întâlnirea cu cultura oamenilor. Documentele similare precedente erau din 1971 – ”Directoriu catehetic general” – și din 1997 – ”Directoriu general pentru cateheză”. Între timp, cum era firesc, cultura ultimelor decenii a cunoscut schimbări radicale. Provocarea principală este constituită de noua cultură digitală, care cuprinde toate Bisericile locale ca efect al globalizării. Tehnologia apărută în ultimul deceniu, a remarcat mai departe prelatul italian, a transformat comportamentul oamenilor și are incidență ”mai ales în formarea identității personale și în raporturile interpersonale”. Viteza cu care se modifică limbajul, dar și relațiile umane, duce la un ”nou model de comunicare și de formare, care afectează inevitabil Biserica în complexul domeniu al educației”.

Cultura digitală, a mai spus arhiepiscopul Fisichella, atinge ”chestiunea decisivă a adevărului și a libertății”, iar prezența diverselor expresii bisericești pe Internet, deși este foarte pozitivă, nu este îndeajuns. De aceea, noul Directoriu nu prezintă doar provocarea domeniului digital, ”dar sugerează în același timp care parcursuri pot fi urmate astfel încât cateheza să devină o propunere care găsește un interlocutor capabil să o înțeleagă” și să o considere adecvată propriului context de viață.

De ce un nou ”Directoriu pentru cateheză”?

Noul Directoriu se adresează în primul rând episcopilor, ”primii cateheți în mijlocul poporului lui Dumnezeu”, și prin urmare Conferințelor episcopale, care vor trebui să pregătească un Directoriu pentru Bisericile locale. Cu toate acestea, documentul își dorește să ajungă la preoți, diaconi, călugări și călugărițe, la milioanele de cateheți și catehete care, în lumea întreagă, desfășoară o slujire prețioasă zi de zi, cu spirit de gratuitate, efort și speranță în diferite comunități. Pe de altă parte, publicarea unui nou ”Directoriu pentru cateheză” găsește o justificare ulterioară în parcursul teologic și bisericesc marcat, în ultimii douăzeci de ani, de cinci convocări ale Sinodului episcopilor: de la adunarea sinodală despre Euharistie din 2005, cea despre noua evanghelizare din 2012, cu exortația apostolică a papei Francisc ”Evangelii gaudium”, până la cea din 2018 despre tineri.

Papa Benedict și legătura dintre cateheză și evanghelizare

La rândul zău, mons. Octavio Ruiz Arenas a amintit la conferința de presă că din 2012, după adunarea sinodală despre noua evanghelizare, papa Benedict al XVI-lea a transferat responsabilitatea catehezei de la Congregația pentru cler la Consiliul pontifical pentru promovarea noii evanghelizări. Decizia papei emerit subliniază ”rolul foarte important al catehezei în realizarea misiunii fundamentale a Bisericii: evanghelizarea”. Pontiful de origine germană, acum emerit, a vorbit despre această perspectivă chiar la încheierea adunării sinodale, concretizând intenția sa în scrisoarea apostolică ”Fides per doctrinam”, din ianuarie 2013. În această scrisoare apostolică se afirmă că înțelegerea credinței cere întotdeauna ca conținuturile sale să fie exprimat cu ajutorul unui limbaj nou, astfel încât speranța celor care cred să fie prezentată tuturor celor care îi întreabă cu privire la motivul acestei speranțe.

Primatul mereu actual al evanghelizării

Vestirea Evangheliei, a reluat mai departe mons. Fisichella, ”ocupă locul cel dintâi în viața Bisericii și în învățătura zilnică a papei Francisc”, care se situează în continuitate cu învățătura Sfântului Paul al VI-lea din exortația sa apostolică post-sinodală ”Evangelii nuntiandi” (1975). Cele două documente pontificale sunt ancorate în ”bogăția izvorâtă din Conciliul Vatican II care, în ceea ce privește cateheza, a găsit punctul său focal în exortația apostolică post-sinodală ”Catechesi tradendae” (1979) a Sfântului Ioan Paul al II-lea. Drept care, cateheza ”trebuie strâns unită lucrării de evanghelizare și nu poate să facă abstracție de aceasta” pentru că primatul ”îi revine evanghelizării, nu catehezei”, înțeleasă ca învățătură dată celor care au îmbrățișat deja credința creștină.

Vestirea lui Isus Cristos

Aceasta explică de ce, în lumina exortației ”Evangelii gaudium”, noul Directoriu se prezintă pentru a susține o cateheză ”kerygmatică”. Inima catehezei este ”vestirea persoanei lui Isus Cristos, care depășește limitele de spațiu și de timp ca să se prezinte în fața fiecărei generații drept noutatea oferită pentru a ajunge la sensul vieții. ”Kerygma”, sau prima vestire, înseamnă ”vestirea milostivirii Tatălui care merge în întâmpinarea celui păcătos fără a-l mai considera un exclus, ci un invitat special la ospățul mântuirii, care constă în iertarea păcatelor”. Este ”prima vestire” care se face întotdeauna pentru că Cristos este acel ”unicum” necesar pentru plinătatea vieții: ”credința nu este ceva evident, care poate fi recuperat în momentele de încercare, ci un act al libertății ce cuprinde întreaga viață a persoanei”.

A deveni discipoli evanghelizatori

Cu alte cuvinte, a spus în continuare mons. Fisichella, cateheza ”are scopul de face ca persoana să ajungă la cunoașterea iubirii creștine”, care îi face pe cei care au primit-o să devină, la rândul lor, ”discipoli evanghelizatori”. Tematicile noului Directoriu conduc, în realitate, spre acest obiectiv, pornind de la ”mistagogie”, introducerea în misterele lui Cristos, prezentată mai ales printr-o ”reînnoită valorizare a semnelor liturgice ale inițierii creștine”. Vestirea credinței este, în cele din urmă, ”vestirea misterului iubirii lui Dumnezeu, care se face om pentru mântuirea noastră”.

Dincolo de schemele școlare și de obiectivul-sacrament

Noul Directoriu invită, de asemenea, la eliberarea catehezei de ”unele lațuri care îi împiedică eficacitatea”, de la ”schema școlară”, potrivit căreia cateheza inițierii creștine este trăită după o paradigmă de școală, la mentalitatea pentru care ”se face cateheză pentru a primi un sacrament”. În același timp, mons. Fisichella a criticat ”instrumentalizarea sacramentului”, din partea celor răspunzători cu activitatea pastorală, prin care perioada de pregătire și primire a Mirului este determinată mai mult de strategia pastorală ce vizează păstrarea ”micii turme” de tineri rămași în comunitatea parohială și mai puțin de semnificația acestui sacrament în economia vieții creștine.

”Calea frumuseții”, sursă de cateheză

În exortația apostolică ”Evangelii gaudium”, papa Francisc cere ca ”formarea pe calea frumuseții (via pulchritudinis) să fie integrată în transmiterea credinței. Arhiepiscopul Fisichella a subliniat, de aceea, că valorizarea ”căii frumuseții”, considerată în Directoriu una din ”sursele” catehezei înseși, permite ”cunoașterea marelui patrimoniu de artă, literatură și muzică pe care îl deține orice Biserică locală”.

Puterea întâlnirii cu Dumnezeu, mereu prezent în viața noastră

Directoriul prezintă la încheiere cateheza ”kerygmatică” nu ca pe o teorie abstractă, ci mai degrabă ca pe un instrument care are o ”puternică valoare existențială”. Cateheza, într-adevăr, ”își găsește punctul de forță în întâlnirea care conduce la experiența prezenței lui Dumnezeu în viața fiecărei persoane. Un Dumnezeu apropiat, care iubește și urmărește vicisitudinile istoriei noastre, pentru că întruparea Fiului său îl angajează de o manieră directă”. O cateheză de acest fel, a spus arhiepiscopul Fisichella, ”permite descoperirea faptului că credința este realmente întâlnirea cu o persoană mai înainte de a fi o propunere de ordin moral și că creștinismul nu este o religie a trecutului, ci un eveniment al prezentului”. Este și aceasta una din rațiunile pentru care noul ”Directoriu pentru cateheză” consideră esențială ca actul de a crede să fie făcut într-o libertate absolută. ”Multă vreme”, a amintit prelatul, ”cateheza și-a focalizat efortul în a face cunoscute conținuturile credinței și în a căuta pedagogia adecvată prin care să le transmită, lăsând deoparte, din nefericire, momentul cel mai determinant: actul prin care omul alege credința și își dă asentimentul”.



Sursa:vaticannews.va/ro