Ce loc simbolic această scăldătoare a oilor! Astăzi când suntem în epoca imaginilor, ar merita să facem un exercițiu de imaginație pentru a surprinde atmosfera: sute sau poate mii de ochii scrutând cu avidă atenție cea mai mică mișcare a apei; mușchi încordați, tensionați, precum cei ai unui animal de pradă gata de atac, pregătiți să zvâcnească înspre apă la primul semn; curioși ce privesc mai de la distanță pentru a prinde învălmășeala generală și momentul miracolului, liberi să-și dea cu părerea și să analizeze. Ei bine, în toată această atmosferă să spui: "Doamne nu am om"?!? Dar e plin de oameni în jurul slăbănogului! Și totuși omul nostru e singur... Cât de actual e acest pasaj din evanghelie! "Doamne nu am om" strigă și bătrânii de astăzi care sunt singuri deși înconjurați de oameni aflați la doar câteva ziduri distanță de ei. "Doamne nu am om" strigă pruncii abandonați în pântecele mamelor sau prin spitale. "Doamne nu am om" strigăm într-un fel sau altul noi toți, fiindcă deși în mijlocul unei mulțimi, privim fiecare dintre noi doar spre mișcare apei acestei lumi, nu de dragul vreunui înger sau al lui Dumnezeu, ci pentru a fi primii sau mai degrabă singurii beneficiari ai unei vindecări atât de râvnite. Dacă trebuie să dai din coate sau să mituiești, dacă e vorba despre o scăldătoare sau o bancă sau o afacere interesantă, dacă e vorba de un înger bun sau unul rătăcit sau chiar unul din această lume, prea puțin contează. Vrem să avem totul, acum și aici, indiferent de costuri!
În această atmosferă intră Isus, adevăratul Înger al lui Dumnezeu. În apele lumii noastre se cufundă și le mișcă și noi toți putem intra după tulburare, pentru că prin Botez să fim vindecați nu de bolile trupești, ci de cele sufletești care ne împiedică accesul la viața veșnică. Și nu trebuie să stăm încordați pentru a ne asigura un loc în față, pentru că avem fiecare vindecarea noastră și locul nostru în inima lui Dumnezeu.
Astăzi, noi cei intrați în scăldătoare după tulburarea apei, vindecați prin apele Botezului, suntem chemați să fim mâinile Domnului pentru cei de lângă noi. Nimeni, atunci când noi suntem prezenți să nu fie nevoit să-și strige disperarea: "Doamne nu am om"! Pe urmele Mântuitorului, în numele Lui, împreună cu El, să fim oameni pentru oameni!
PS Claudiu
Episcopul Curiei
Ev Io 5,1-15
În vremea aceea era o sărbătoare a iudeilor şi Isus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor, era o scăldătoare, care pe evreieşte se numeşte Vitezda, având cinci pridvoare. În acestea zăceau mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut. Şi era acolo un om, care era bolnav de treizeci şi opt de ani. Isus, văzându-l pe acesta zăcând şi ştiind că este aşa încă de multă vreme, i-a zis: voieşti să te faci sănătos? Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om, care să mă arunce în scăldătoare, când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea. Isus i-a zis: scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă. Şi îndată omul s-a făcut sănătos, şi-a luat patul şi umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: este zi de sâmbătă şi nu-ţi este îngăduit să-ţi iei patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ţi patul şi umblă. Ei l-au întrebat: cine este omul care ţi-a zis: Ia-ţi patul tău şi umblă? Iar cel vindecat nu ştia cine este, căci Isus se dăduse la o parte din mulţimea care era în acel loc. După aceasta Isus l-a aflat în templu şi i-a zis: iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău. Atunci omul a plecat şi a spus iudeilor că Isus este Cel ce l-a făcut sănătos.
