Fără fraternitate este imposibil să construim o societate justă şi o pace durabilă: subliniază Papa Francisc, care vineri împlineşte 44 de ani de preoţie, în primul său Mesaj pentru Ziua mondială a păcii.
Mesajul Papei poartă data de 8 decembrie şi a fost prezentat joi în Sala de Presă a Sfântului Scaun. Au intervenit secretarul Consiliului Pontifical „Dreptate şi Pace”, mons. Mario Toso, un oficial al aceluiaşi departament, dr. Vittorio Alberto, şi pr. Federico Lombardi, care a citit textul card. Peter Turkson, preşedintele Consiliului, absent la conferinţa de presă datorită participării la funeraliile lui Nelson Mandela în R. Africa de Sud. Numeroase, teme au fost atinse în cadrul dialogului cu jurnaliştii, de la criza siriană şi tensiunile din Ucraina, până la evaziunea fiscală şi suprapopularea închisorilor.
„Fraternitatea este o calitate umană esenţială dar nu automatică”, a scos în evidenţă card. Turkson, în textul prezentat de pr. Lombardi. Cardinalul a făcut referinţă, în acest sens, la afirmaţia lui Benedict al XVI-lea care spunea: „Globalizarea ne face apropiaţi unii de ceilalţi dar nu și fraţi”. Prima crimă din istoria umanităţii – a menţionat cardinalul Turkson – a fost un fratricid, când Cain l-a ucis pe fratele său, Abel. De aceea, toate formele de suprimare a unei vieţi nevinovate – precum avortul, asasinarea, eutanasia, reducerea la foame sau războiul – sunt, practic, un fratricid. Prelatul, originar din Ghana, a spus că Nelson Mandela este un exemplu care prin modul său de a exercita conducerea a uşurat convertirea inimilor îndepărtându-le de ispita fratricidului. În atmosfera Crăciunului care bate la uşă, cardinalul s-a referit la obiceiul de a face cadouri celor dragi şi prietenilor. Dar, a continuat, nu trebuie să uităm acele cuvinte din Evanghelie mereu actuale: «Dacă îţi prezinţi darul tău la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo şi du-te mai întâi şi împacă-te cu fratele tău». În aceste vremuri, a încheiat card. Turckson, cei săraci şi marginalizaţi „au ceva împotriva noastră”, pentru că noi am încetat să-i mai respectăm ca pe fraţii şi surorile noastre.
Să revenim, însă, la Mesajul Papei Francisc pentru Ziua Mondială a Păcii 2014, care cuprinde un puternic apel: „Renunţaţi la calea armelor şi mergeţi în întâmpinarea celuilalt prin dialog, iertare şi reconciliere, pentru a reconstrui dreptatea şi speranţa în jurul vostru”. Apelul Papei este adresat cu precădere „celor care, prin recursul la arme, seamănă violenţă şi moarte”. Apoi adaugă: „Redescoperiţi în cel pe care astăzi îl consideraţi doar un duşman de învins pe fratele vostru şi opriţi-vă mâna!”. De la Pontiful Roman, care îşi exprimă speranţa în „convertirea inimilor”, vine şi un apel vibrant la „dezarmare din partea tuturor, începând cu dezarmarea nucleară şi chimică”. Şi aceasta, continuă Mesajul, pentru că „atâta vreme cât va exista o atât de mare cantitate de armament în circulaţie” „se vor găsi mereu noi pretexte pentru declanşarea ostilităţilor”.
Structura documentului pontifical are la bază valoarea fraternităţii, „dimensiune esenţială a fiinţei umane”, fără de care „devine imposibilă construcţia unei societăţi juste” şi „a unei păci solide şi durabile”. Papa precizează încă de la început că „o fraternitate lipsită de referinţa la un Tată comun, ca fundament ultim, nu reuşeşte să stea în picioare”. „O adevărată fraternitate între oameni – presupune şi cere o paternitate transcendentală”. Rădăcina fraternităţii, se mai citeşte în Mesaj, „este cuprinsă în paternitatea lui Dumnezeu”, o „paternitate generatoare de fraternitate” care transformă existenţa noastră. În această privinţă, Papa arată că pagina biblică despre Cain şi Abel ne învaţă „că omenirea poartă întipărită în sine o vocaţie la fraternitate, dar şi posibilitatea dramatică a trădării acesteia”.
Papa subliniază că vocaţia omului la fraternitate este astăzi deseori contrastată de „globalizarea indiferenţei” care „ne face încet, încet, să ne obişnuim cu suferinţa celuilalt, închizându-ne în noi înşine”. De altfel, războaielor făcute din ciocniri armate se adaugă războaie mai puţin vizibile, dar nu de o cruzime mai redusă, care se combat în domeniul financiar şi economic cu mijloace la fel de distrugătoare pentru vieţile umane, familii şi firme”. Papa citează magisteriul papei Paul al VI-lea (Populorum progressio) şi al lui Ioan Paul al II-lea (Sollicitudo rei socialis) pentru a sublinia că „nu doar persoanele, dar şi naţiunile trebuie să se întâlnească într-un spirit de fraternitate” şi continuă spunând că „pacea este un bun indivizibil. Ori e un bun al tuturor ori nu este un bun al nimănui”. Fraternitatea „este calea regală şi pentru a învinge sărăcia”. În acelaşi timp, „sunt de folos politici eficace care promovează principiul fraternităţii” asigurând persoanelor accesul la capitaluri şi la resurse. Pe aceeaşi linie, se notează necesitatea unor politici care să contribuie la atenuarea inechităţilor din domeniul distribuirii veniturilor.
Papa se opreşte în Mesajul său şi la actuala criză economico-financiară, afirmând că aceasta îşi are originea în „progresiva îndepărtare a omului de Dumnezeu şi de aproapele, în căutarea pătimaşă a bunurilor materiale” şi în „pauperizarea relaţiilor interpersonale şi comunitare”. Papa Francisc subliniază că „provocarea crizelor economice trebuie să ducă la oportuna regândire a modelelor de dezvoltare economică şi la o schimbare în stilurile de viaţă”. Mai mult, actuala criză „poate fi şi o bună ocazie de a recupera virtuţile prudenţei, cumpătării, dreptăţii şi tăriei”. Omul „este capabil de ceva mai mult decât maximizarea interesului său individual”.
Papa denunţă cu tărie corupţia şi criminalitatea organizată. O comunitate politică „trebuie să acţioneze în mod transparent şi responsabil” pentru a face să se nască pacea socială. Cetăţenii „trebuie să se simtă reprezentaţi de puterile publice în deplin respect al libertăţii lor”. În schimb, observă Pontiful în Mesajul său, „deseori între cetăţean şi instituţii se strecoară interese de parte care deformează această relaţie, încurajând crearea unui climat permanent de conflict”.
Sfântul Părinte denunţă, mai departe, egoismul care „se dezvoltă la nivel social fie în multele forme de corupţie, astăzi foarte des răspândite, fie în formarea de organizaţii criminale, de la mici grupări până la cele organizate la scară globală”. Aceste organizaţii, răsună avertismentul Papei, „îl jignesc grav pe Dumnezeu, îi păgubesc pe fraţi şi dăunează creaţiei, cu atât mai mult când au aspecte religioase”. Mesajul menţionează câteva din dramele timpurilor noastre, de la droguri şi exploatarea prin muncă, până la traficul cu fiinţe umane şi abuzurile asupra minorilor. Papa are un pasaj special dedicat şi condiţiilor inumane din numeroase penitenciare, în care deţinutul este deseori redus la o stare sub-umană şi i se încălcă demnitatea lui de om.
Ultimul paragraf al Mesajului se referă la grija faţă de natură. Fraternitatea este necesară şi în acest domeniu, afirmă Pontiful, pentru că „deseori suntem împinşi de lăcomie, de mândria de a stăpâni” şi nu considerăm natura „un dar gratuit” ce „trebuie pus în slujirea fraţilor”. Papa a reînnoit apelul de a combate „scandalul foamei în lume”: este o datorie ce revine tuturor ca resursele pământului să fie folosite în aşa fel încât toţi oamenii să fie liberi de foame.
Mesajul, care, aşa cum s-a spus, poartă data de 8 decembrie – solemnitatea mariană a Neprihănitei Zămisliri – se încheie cu o invocaţie adresată Preacuratei Fecioare Maria: ea să ne ajute ca să înţelegem şi să trăim în toate zilele vieţii noastre fraternitatea care izvorăşte din inima Fiului ei, Isus, pentru a duce darul păcii la toţi oamenii de pe acest iubit pământ.
Sursa:ro.radiovaticana.va
